Președintele României

"Darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relația dintre creditor și debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilității în privința drepturilor și obligațiilor lor legitime".

"Reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflați în imposibilitatea de a-și achita creditele ipotecare pentru achiziționarea de locuințe și creditorii acestora răspunde (…) unei problematici care are și profunde conotații sociale și pentru care soluțiile legislative trebuie să ofere celor aflați într-o asemenea situație predictibilitate și securitate juridică. Din aceste perspective, considerăm că actele normative în materie trebuie să fie clare și lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor".

"Terminologia neclară, necorelarea cu legislația în vigoare şi crearea unor situații de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astăzi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiți, astfel încât să fie eliminate neclaritățile și evitate confuziile".

 

Guvernul României

"Guvernul susţine ca legea dării în plată să-şi păstreze şi chiar să-şi consolideze caracterul social, care a stat la baza acestui proiect de lege şi a fost exprimat ca atare în expunerea de motive, atunci când proiectul de lege a apărut în dezbaterea Parlamentului. Este un punct la care Guvernul ţine foarte mult – acest caracter social poate fi un răspuns pentru multe din provocările la care legea nu răspunde în acest moment sau care creează dificultăţi în interpretarea sau în efectele pe care le va avea această lege".

 

Banca Centrală Europeană

"Autoritățile române trebuie să evalueze dacă retroactivitatea proiectului de reglementare respectă principiile Constituției României. Cu toate acestea, BCE observă că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum acest proiect de reglementare, riscă să compromită siguranța juridică și nu respectă principiul așteptărilor legitime".

 

Comisia Europeană

"Un risc major pentru perspectiva macroeconomică este potenţiala implementare a legii dării în plată în forma aprobată iniţial de Parlament. Aplicarea retroactivă a legii la creditele aflate în prezent în derulare ar putea avea un impact negativ asupra creşterii creditării, încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi asupra cererii interne".

 

Fondul Monetar Internațional

"Legislative initiatives in the financial sector, such as the current version of the giving-in-payment law (datio in solutum), contain provisions that could threaten private property rights, undermine investor sentiment, and curtail credit provision to households and businesses".

 

Consiliul Superior al Magistraturii

"Schimbarea obiectului prestației stabilite printr-un contract nu se poate realiza în afara acordului părților (…) modalitatea de executare a obligațiilor, presupune în primul rând executarea prestației la care debitorul s-a obligat față de creditor, creditorul neputând fi obligat să primească alt lucru decât acela pe care debitorul îl datorează".

 

Ministerul Justiției

"Prin folosirea termenului de consumator în loc de persoană fizică este necesar a se face trimitere la norma legală ce reglementează definiția consumatorului".

"Nu toate elementele cuprinse în cererea de reexaminare a Președintelui României ca necesitând reglementare ori o abordare conceptuală diferită au primit soluții de propuneri de reglementare prin amendamentele depuse de inițiatori".

 

Enache Jiru, secretar de stat Ministerul Finanțelor Publice

"Dacă-mi permiteţi o scurtă intervenţie, privind acest articol foarte important, cu retroactivitatea. Vreau să atrag atenţia, din experienţa Ministerului Finanţelor, care este reprezentantul statului in litigiile internaţionale. Există riscul ca acest amendament de retroactivitate să nască litigii la curţile internaţionale şi mă refer la Curtea Internaţională de soluţionare a litigiilor de la Washington... Avem experienţa cazului Micula, dar şi a altor cazuri. Toate băncile se vor îndrepta împotriva statului. Singurul care va plăti este statul român. Adică, bugetul statului. Există acest risc. Ca minister care administrează bugetul de stat".

 

Mugur Isărescu, guvernator BNR

"Ceea ce s-a propus în forma iniţială şi s-a aprobat în Parlamentul României este un experiment unicat".

“Banca Națională a României vine sa răspundă cererii Președintelui de reexaminare a legii Darea ȋn plată, arătând că aceste principii sunt cele pe baza cărora se poate construi și o intervenție rezonabilă și echilibrată în favoarea celor grav afectați de criză”.

“Susținem în totalitate opinia Guvernului – potrivit căreia legea în forma finală  trebuie să aibă un pronunțat caracter social (prin criterii bine definite) și să nu includă Programul Prima Casă”.

 

Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR

"Există o diferență fundamentală, de esență între legile economice și legile juridice (…) legile economice au un caracter obiectiv, manifestându-se independent de voința oamenilor (ex: legea cererii și a ofertei) (…) decidenții politici emit legi juridice, care, spre deosebire de legile economice, exprimă voința subiectivă a oamenilor la un moment dat, nefiind permis ca rezultatul acțiunii factorului uman să influențeze, sub nici o formă, funcționarea naturală a legilor economice obiective. (…) Legea dării în plată este o lege juridică cu un pronunțat caracter social, încadrându-se în domeniul economico-financiar".

 

Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR

"Pentru că a interveni în contracte deja semnate, în lucruri care s-au produs în trecut, nu se poate decât în situaţii excepţionale şi justificând caracterul excepţional al intervenţiei".

 

Liviu Voinea, viceguvernator BNR

"Legea privind darea în plată va genera o scădere a prețurilor din piața imobiliară, cel puțin pe termen scurt, de 10%, într-o estimare conservatoare, ceea ce va duce la scăderea avuției populației cu 2.000 de euro pe gospodărie".

 

Florin Dănescu, președinte executiv Asociația Română a Băncilor

"Un singur aspect nu rezolvă problema întregului. Noi trebuie să privim în ansamblu. Sunt mai multe propuneri care funcționează împreună. Dacă vorbim de plafonul de 150.000 de euro, el funcționează împreună cu celelalte criterii: venituri, casă, dacă este singura locuință sau nu, dacă locuiește în acea casă sau nu...și așa mai departe".

 

Bogdan Preda, director executiv la Consiliul Patronatelor Bancare din România

"Nu scrie nicăieri, în varianta finală, că legea e făcută pentru cei care nu îşi pot plăti creditul. De fapt, această lege e făcută pentru oricine, inclusiv pentru cei care nu vor să achite creditul".

“Susținem în totalitate opinia Guvernului – potrivit căreia legea în forma finală  trebuie să aibă un pronunțat caracter social (prin criterii bine definite) și să nu includă Programul Prima Casă”.

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Ionuț Bălan

Ionuț Bălan

Expert principal, Direcția comunicare, BNR

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.

Căutare

Autori