O intrebare–apel adresata Elitei Romanesti

 

In dezbaterea publica din Romania ultimului an, subiectul adoptarii euro in 2019 a fost disecat, politizat si apoi abandonat, dar nici macar o clipa nu a fost discutat ca fiind un proiect.

In urma acestei experiente trag doua concluzii cu privire la comportamentul nostru de elita a societatii si lansez un avertisment. Sunt convins ca dumneavoastra, formatori de opinie si trezorieri ai unei parti a resurselor umane ale tarii – principalele resurse nationale, il tratati cu responsabilitate.

Prima concluzie se refera la incapacitatea noastra, ca elita a societatii, sa ne asumam managementul unui proiect de tara si sa realizam un astfel de proiect. Discutia publica despre adoptarea monedei UE a fost centrata, dupa parerea mea, in zona falsa, in raport cu momentul acesta, a dezbaterii tehnice a nivelului convergentei reale optime pe care trebuie sa o realizeze un stat la adoptarea monedei unice. De altfel constat ca, de cele mai multe ori, pe toate temele aduse de mass-media in dezbaterea publica se lanseaza cu analize multi „tehnocrati”, de cele mai multe ori rupti de economia si viata reala, ca si multi „vorbitori” cu referiri la aspecte tehnice de care nu prea au habar. Ceea ce trebuia sa aduca elita Romaniei in discutie era procesul de pregatire la aderarea la Uniunea Economica si Monetara, o adevarata reforma care priveste toate deciziile economice luate la nivel national.

A doua concluzie are in vedere miopia de care dam dovada la nivelul intregii societati. Societatea romaneasca este nepasatoare fata de directia si viteza cu care institutiile UE stabilesc noi tinte si construiesc noi proiecte de integrare la nivelul UE. Aceste transformari nu sunt secrete, informatiile se gasesc pe site-urile oficiale ale institutiilor UE, dar elita noastra pare sa aiba alte prioritati decat sa discute aceste initiative, care ne privesc pe noi ca cetateni europeni. Am atras atentia de mai multe ori in ultimii ani de faptul ca recenta criza a creat probleme, dar in aceeasi masura a generat multe oportunitati demne de explorat si exploatat si ca omenirea trece printr-o perioada de adanci transformari si realinieri cu influente semnificative in privinta viitorului Romaniei si al tarilor din regiunea noastra.

Pe aceste baze imi permit sa trag un semnal de alarma cu privire la faptul ca termenele pe care UE si le-a autoimpus pentru cresterea competitivitatii si adancirea integrarii in zona euro nu ne mai lasa mult timp la dispozitie pentru ca sa ne pregatim institutional participarea la aceste transformari.

 

Timpul nu mai are rabdare cu noi

 

In prezent exista cel putin trei proiecte care vor afecta institutional si economic Romania in urmatorul ciclu economic.

In primul rand, la nivelul UE s-a elaborat un raport („Completing Europe ̛s Economic and Monetary Union”), mai cunoscut sub numele de „Documentul celor 5 presedinti” (presedintii celor mai importante institutii din structura politica si economica a zonei euro), cu privire la adancirea integrarii economice in UE si zona euro. Documentul cuprinde schita unui plan, in care prima etapa are termen de realizare data de 30 iunie 2017 (un calendar extrem de strans) si Romania este vizata, ca toate celelalte state membre ale UE, atat la nivel institutional cat si la nivel de management economic.

In al doilea rand, contextul economic international va fi dominat de disjungerea politicii monetare dintre SUA (unde rata dobanzii de politica monetara va creste, poate chiar incepind cu luna septembrie 2015) si zona euro (unde politica monetara relaxata si introducerea de lichiditate in economie, prin operatiuni speciale, vor continua cel putin pana in 2016). Aceasta va insemna concomitent o scadere a interesului investitorilor pentru alte monede comparativ cu dolarul american si scumpirea creditului la nivel international.

In al treilea rand, sursele de finantare ale economiei in urmatorul ciclu economic nu mai pot fi in exclusivitate finantarile bancare deoarece institutiile bancare sunt in proces de transformare si restructurare, cautand un nou model de business si vor oferi finantare mai scumpa. Aceasta inseamna ca orice economie trebuie sa fie pregatita institutional precum si la nivelul educatiei si culturii economice a agentului economic in vederea atragerii altor tipuri de finantare din piata.

 

Etapele reformarii UE (1)

 

Cele trei etape ale reformarii UE, asa cum au fost ele determinate in documentul mentionat anterior, au ca obiectiv final realizarea Uniuni Economice si Monetare complete pana cel mai tarziu in anul 2025 (in sensul in care in momentul de fata nu exista o coordonare eficienta a politicilor economice prin care sa se asigure o functionare fara dificultati a Uniunii Economice si Monetare).

Aceasta Uniune completa consta in patru obiective pe care statele care vor dori sa adopte moneda unica in 2025 vor trebui sa si le asume: uniune economica (cele patru libertati functionale), uniunea financiara (incluzand Uniunea Bancara), uniunea fiscala (incluzand si un mecanism de absorbtie a socurilor in zona euro), uniunea politica.

Prima etapa (care trebuie sa se incheie in iunie 2017) este una de adancire a integrarii la nivelul UE prin utilizarea tuturor instrumentelor deja existente, astfel incat sa se asigure cresterea competitivitatii economiilor statelor membre.

A doua etapa este una de constructie institutionala la nivelul Uniunii Economice si Monetare. Aceste institutii vor da o obligativitate legala obtinerii si mentinerii convergentei prin intermediul unor repere stabilite de comun acord.

La finalul celei de a treia etape (cel mai tarziu in 2025), Uniunea Economica si Monetara ar trebui sa aiba toate institutiile si instrumentele functionale, astfel incat sa permita adoptarea monedei unice de catre alte state ale UE care vor fi pregatite.

 

Etapele reformarii UE (2)

 

Prima etapa ne lasa la dispozitie mai putin de 24 de luni pentru a realiza urmatoarele patru obiective, asa cum sunt incluse in documentul mentionat anterior. Atrag atentia din nou, ca aceasta etapa priveste toate statele membre ale UE, nu numai pe cele din zona euro:

  • Cresterea competitivitatii si realizarea convergentei structurale (rolul politicilor structurale este acela de a elimina barierele de pe piete si de a doza politicile structurale comparativ cu politica fiscal-bugetara);
  • Finalizarea Uniuni Financiare (este vorba aici in special de finalizarea Uniunii Bancare, chestiune asupra careia autoritatile din Romania nu au facut mari progrese. Chiar daca numele indica responsabilitatea BNR in acest domeniu, realitatea este alta. Decizia de aderare la Uniunea Bancara apartine Guvernului Romaniei, iar contributia platita de Romania initial la Fondul Unic de Rezolutie, componenta a UB, este platita de bugetul Romaniei). Am exprimat de mai multe ori opinia ca aderarea Romaniei la Uniunea Bancara este o prioritate avind in vedere structura capitalului din sistemul bancar de la noi si ca acest pas este posibil si necesar chiar inainte de aderarea noastra la zona euro;
  • Mentinerea unor politici fiscale responsabile la nivelul statelor membre ale zonei euro (chiar daca celelalte state din UE nu sunt direct vizate de acest obiectiv, o astfel de tinta este cu atat mai mult necesara pentru acestea, avand in vedere ca nu beneficiaza de acelasi nivel de protejare prin intermediul instrumentelor zonei euro);
  • Cresterea responsabilitatii alesilor si a clasei politice in general.

Intentia celor 5 presedinti este de a infiinta la nivelul fiecarui stat membru cate o Autoritate de Competitivitate. Mandatul acestei institutii va consta in monitorizarea performantei si politicilor in domeniul competitivitatii si elaborarea de recomandari care vor face parte din recomandarile de tara emise in cadrul Semestrului European (acord din care Romania face parte). Sa ne amintim in acest context si una din regulile de baza referitoare la competitivitate, si anume evolutia salariilor proportional cu productivitatea, astfel incat sa nu se creeze dezechilibre macroeconomice.

Reducerea „gap”-ului de competitivitate care ne desparte de tarile dezvoltate din UE pune in fata Romaniei o prioritate si o provocare dintre cele mai complexe. Demersul are legatura directa cu masuri de implementare a unei guvernante economice efective si eficiente care sa includa mult dorita guvernanta bugetara. Tara noastra are nevoie de o analiza urgenta a starii si structurii economei nationale,avand printre altele ca tel principal identificarea ramurilor si zonelor care inca ne ofera sau ne pot oferi avantaj competitiv la nivel european si international. Reformele structurale sunt chemate sa dezvolte ramurile si zonele economice cu potential de avantaj competitiv si sa creeze premizele aparitiei de noi structuri si ramuri competitive. Politica industriala nationala trebuie sa se bazeze pe inovatie si in acest sens sunt necesare masuri si decizii in urmatoarele directii:

  • Crearea unor conditii favorabile inovatiei;
  • Accesul IMM-urilor la finantare;
  • Investitii mari in cercetare;
  • Alocarea unor resurse importante investitiilor productive. In acest context consider ca este de mare importanta crearea unor conditii de conlucrare inovativa intre firme, centre de cercetare si universitati;
  • Deschiderea de piete noi si redeschiderea unor piete traditionale pentru produsele romanesti.

BNR porneste de la convingerea ca sprijinirea mediului de afaceri, incluziunea financiara, progresul si inovatia sunt laturi ale obiectivului sau principal si anume asigurarea stabilitatii financiare. Realizarea acestor deziderate face parte din responsabilitatea sociala corporativa, din pozitia de institutie publica de interes national a bancii centrale. Asemenea directii de actiune isi au suportul in proiectul national de educatie financiara si in parteneriatul bancii centrale cu mediile academic si de afaceri din Romania. BNR intelege aceasta misiune nationala a sa ca o investitie cu efecte pe termen lung. Insa aceasta componenta a activitatii BNR trebuie sa fie precedata, acompaniata si potentata de o implicare efectiva si eficienta a statului si guvernului, care sa includa alocarea de fonduri importante pentru investitii productive, pentru cercetare si inovatie. Aici desigur isi are locul si parteneriatul inovativ intre BNR, universitati, centre de cercetare, mediul de afaceri (poate embrionul consultativ al viitorului Comitet National al Competitivitatii?).

Asa vom realiza „inchiderea” pe toate laturile a Triunghiului parteneriatului eficient, cum imi place sa il numesc si anume:

BNR – universitati, mediul academic
BNR – mediul de afaceri
Universitati, mediul academic – mediul de afaceri

 

Etapele reformarii UE (3)

 

Romania ar trebui sa fie pregatita pentru demararea procesului de aderare la moneda unica cel mai tarziu in 2022, pentru ca are nevoie de cel putin 30 de luni pentru tranzitie. Bazez acest calcul pe trei ipoteze:

  • Romania nu adera inainte de 2022 la zona euro;
  • Zona euro nu modifica din punct de vedere institutional etapele de aderare;
  • Etapa a treia a reformarii UE se finalizeaza in 2025.

Pregatirea Romaniei pentru aderarea la zona euro a suferit amanari legate atat de incapacitatea noastra de a initia si administra acest proiect, cat si de modificarile (implicite) din cadrul zonei euro.

Pregatirea pentru aderarea la euro graviteaza in jurul realizarii convergentei structurale. Asa cum am aratat mai sus acesta este si obiectivul primei etape de reformare a UE.

Factorii decizionali si Elitele din tara noastra nu mai au prea multe posibilitati de evitare a demararii proiectului de reformare structurala. Pericolul este ca in anul 2025 Romania sa nu fie considerata pregatita pentru „noua zona euro” si sa ramana periferica si izolata de ajutorul economic, in cazul unor evenimente economice adverse la nivel regional sau global.

 

Contextul macroeconomic international

 

Reformele structurale in Romania sunt obiectiv necesare chiar si fara sa se produca acest proces la nivelul UE.

Evolutiile la nivel international impun aceasta transformare. Una dintre ele se refera la divergenta dintre ratele dobanzilor de politica monetara dintre SUA si zona euro.

Asa cu aratam,exista o mare probabilitate ca incepand cu luna septembrie 2015 FED (banca centrala a SUA) sa intre intr-un ciclu de crestere a ratei dobanzii de politica monetara. In acelasi timp, rata dobanzii de politica monetara in zona euro va fi mentinuta la minimul istoric de 0,5% si mai mult, BCE (banca centrala a zonei euro) va continua sa pompeze lichiditate in sistem.

Un prim efect al acestei evolutii divergente va fi cresterea valorii dolarului american fata de celelalte valute. In plus, primele valute care vor fi „abandonate” in favoarea investitiei in dolari vor fi acelea din zonele emergente (au risc mai mare, chiar daca ofera randamente mai bune). Astfel, interesul pe care l-au aratat investitorii pana acum pentru leu si titlurile denominate in lei ar putea sa scada. Pietele internationale dau continuu semnale ca sunt fluide si nelinistite.

Un al doilea efect al cresterii ratei dobanzii in SUA va fi scumpirea creditului la nivel global (avand in vedere ca dolarul inca este cea mai importanta moneda pentru tranzactii). Aceasta inseamna ca refinantarea datoriei publice va deveni mai scumpa, iar statele care au nevoie de fonduri pentru finantarea proiectelor de investitii (este cazul Romaniei) vor avea mai putin spatiu fiscal pentru alte cheltuieli.

 

Finantarea in noul ciclu economic

 

Am folosit de mai multe ori conferintele si dezbaterile din cadrul „Academica BNR” pentru a atrage atentia asupra modificarilor la nivelul modelului de banking cat si a evolutiei tipologiei finantarii in viitor.

Subliniez inca odata faptul ca sectorul bancar nu va mai fi principala sursa de fonduri pentru companii in acest ciclu economic. Avem nevoie sa dezvoltam alternative atat pentru finantarea pe termen lung, cat si pentru termenul mediu si scurt. Pentru termenul scurt este posibil ca bancile sa dispara in totalitate dintre cei care pot oferi fonduri.

Ceea ce este esential pentru o economie ca cea a Romaniei este faptul ca are un potential de finantare neexploatat in cazul pietei de capital. La nivelul UE se avanseaza destul de rapid proiectul Uniunii Pietelor de Capital. Imi permit sa atrag din nou atentia ca acest proiect este urgent, pentru ca face parte din Prima etapa de reformare a UE. In plus, Romania este subdezvoltata in acest domeniu, care poate genera printre altele finantarea si imbunatatirea mai rapida a guvernantei in intreprinderile de stat. Trebuie sa tinem seama si de caracteristica acestei perioade in ceea ce priveste concentrarea sistemului bancar romanesc (dominat de grupuri bancare din Zona Euro si din Europa Centrala si de Est) pe atragerea de resurse de pe piata interna (atat lei cit si valuta), bancile mama retragand o mare parte din finantarile oferite anterior subsidiarelor si sucursalelor din Romania (deleveraging). Cum sunt folosite asemenea resurse financiare interne (limitate) ar trebui sa fie un subiect de interes national, acompaniat de implicarea mai activa a institutiilor avind capital autohton cu solutii si instrumente competitive care sa le aduca si in pozitia de „market makers” (si aici am pierdut si continuam sa neglijam un imens camp de oportunitati).

O alta chestiune asupra careia am mai insistat este finantarea IMM-urilor. Chiar daca bancile nu vor mai fi principala sursa de fonduri pentru afacerile acestora, Romania va trebui sa faca deja pasi pentru a reglementa domeniul „shadow banking” (adica acele alternative pentru nevoi mici de finantare) astfel incat sa reuseasca sa protejeze micii investitori. Daca analizam prioritatile guvernelor din Zona Euro si ale BCE putem identifica la loc de frunte gasirea celor mai bune cai si solutii pentru finantarea IMM-urilor, zona de la care se asteapta o influenta semnificativa asupra cresterii economice si crearii de noi locuri de munca, asupra cresterii competitivitatii zonei si utilizarii efective si eficiente a resurselor (este necesara o comparatie intre definirea unui IMM in zona Euro si cea din Romania, in special limitele in care se incadreaza cifra anuala de afaceri).

 

Concluzii

 

Am incercat sa fac o scurta trecere in revista a urgentelor pe care Romania, ca societate, ar trebui sa le aiba in viitorul apropiat.

Falsa opinie ca nu avem un proiect de tara ar trebui combatuta cu faptul ca avem un proiect neterminat (integrarea in UE, la care ne-am angajat inca din 1990) si putem contura inca in timp util un calendar clar si strans de reforme.

Singurul lucru pe care il avem de facut noi, mediul decizional national si elita societatii, este sa hotaram care sunt resursele pe care le angrenam in acest proiect (adica sa ii identificam pe cei care vor sa participe la acest proiect) si sa prioritizam si sa ne asumam sarcini (sa fim transparenti si constienti cu privire la cine este responsabil pentru decizii si rezultate).

Am convingerea ca suntem capabili sa dam curs cu responsabilitate la intrebarea-apel lansata astazi.

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Nicolae Dănilă

Nicolae Dănilă

Coordonator, Compartimentul de proiecte strategice, Cancelaria BNR

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.

Căutare

Autori