1. INTRODUCERE   

” În vremuri de provocări sociale presante, cum ar fi schimbările climatice, migrația, inegalitățile și creșterea populației, ne dăm seama că sunt necesare atitudini, abilități și comportamente care urmăresc sarcini creative și oferă soluții noi la probleme sociale complexe, „dificile” la nivel internațional. Această situație necesită un comportament antreprenorial și o societate antreprenorială, care alimentează și recompensează un astfel de comportament.”[1]

Necesitatea unor indicatori armonizați cu privire la activitatea antreprenorială, pentru a informa factorii de decizie politică și alți actori din ecosistemul antreprenorial, este relevantă pentru toate economiile lumii.

Global Entrepreneurship Monitor (GEM) este un consorțiu de cercetare format din peste 100 de universități de pe toate continentele. Proiectul a fost demarat în anul 1997 din inițiativa London Business School (UK) și Babson College , Boston (USA), a fost viziunea și perseverența lui Bill Bygrave de la Babson College, Michael Hay de la London Business School și Paul Reynolds, în calitate de investigator principal al GEM în anii fondatori, care au făcut din acest proiect cel mai important studiu cuprinzător din lume privind antreprenoriatul.

Primele rezultate au fost publicate în anul 1999 și ofereau o privire comparabilă, de ansamblu, cu privire la antreprenoriat în cele mai dezvoltate 10 țări ale lumii. Până în prezent au fost intervievate peste 3 milioane de persoane din toate țările participante, cu ajutorul a 400 de cercetători implicate în proiect de-a lungul anilor, a peste 100 de universități din lume, rezultatele cercetării referindu-se la 75% din populația lumii și 90% din PIB-ul global.

Demarat în urmă cu 21 ani, “Cercetarea spiritului antreprenorial “ în diferite țări generează informații primare relevante asupra antreprenoriatului; măsuri armonizate asupra atitudinii, activității și caracteristicilor întreprinzătorilor care sunt în diferite faze ale antreprenoriatului; analizează aspirațiile întreprinzătorilor care țin afaceri, împreună cu alte caracteristici cheie asociate lor.

România s-a alăturat acestui proiect în 2007, prin Universitatea Babeș-Bolyai(UBB) Cluj-Napoca, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor(FSEGA), participând continuu până în anul 2015. Între 2016-2020 s-a întrerupt cercetarea la nivel național, însă cercetarea globală a continuat, iar începând cu anul 2021, UBB Cluj-Napoca- FSEGA, și-a exprimat acordul de reluare a participării la acest proiect.

Cu acordul grupului de cercetători, care participă la proiect, din care am făcut parte în perioada 2007-2015, voi prezenta în cele ce urmează trimestrial informații, rezultate, date cu privire la cercetarea spiritului antreprenorial și factorii care determină antreprenoriatul atât la nivel global, cât și la nivel național.

 

 

Cum definește Global Entrepreneurship Monitor (GEM) antreprenoriatul?

 

Identificarea și caracterizarea întreprinzătorilor de la faza recunoașterii oportunităților până la faza deținerii și gestionării unei afaceri consacrate este una dintre caracteristicile distinctive ale GEM. În timp ce antreprenoriatul este un fenomen polivalent cu multe semnificații și definiții diferite, GEM definește antreprenoriatul ca:

"Orice încercare de creare de noi afaceri sau de creare de asociere de persoane pentru demarare de noi afaceri, cum ar fi angajarea pe cont propriu, o nouă organizație de afaceri sau extinderea unei afaceri existente, de către o persoană fizică, o echipă de persoane sau o afacere stabilă.[2]

Deși GEM poate vedea antreprenoriatul destul de restrâns din prisma unei activități de afaceri nouă, ea are o viziune largă asupra a ceea ce recunoaște (noua) activitate de afaceri. De exemplu, spre deosebire de multe înregistrări oficiale ale noii activități de afaceri, definiția GEM nu se limitează la întreprinderile recent înregistrate oficial.

GEM adoptă astfel perspectiva ocupațională a antreprenoriatului, chiar dacă pare mai departe de persoanele înregistrate oficial ca lucrători independenți, persoane fizice autorizate.

Antreprenoriatul este privit și din perspectiva comportamentală, de ex. prin identificarea angajaților din cadrul organizațiilor care se comportă antreprenorial (cunoscut și sub denumirea de antreprenoriat corporativ sau intrapreneurship).

Ani de zile, GEM s-a concentrat pe faza care combină etapa de dinainte de începerea unei noi firme (noul-antreprenoriat) și etapa după începerea unei noi firme (deținerea-administrarea unei noi firme). Luată împreună această fază este definită drept „activitate antreprenorială în stadiu incipient” (TEA- Total Early-Stage Entrepreneurial Acitvity).

În plus, sunt identificați indivizii cu atitudini antreprenoriale - care pot conduce la activitate antreprenorială - și persoane implicate ca proprietari-manageri în firme consacrate. Aceste categorii, care discern diferitele faze ale antreprenoriatului, sunt derivate din chestionarul GEM.

În acest context, datele GEM acoperă ciclul de viaţă al procesului antreprenorial şi analizează persoanele individuale în momentul în care:

- îşi alocă resursele pornirii unei afaceri pe care doresc să o deţină ei însuşi (întreprinzători în formare),

- deţin şi administrează o nouă afacere, care a plătit salarii pentru o perioadă mai mare de trei luni, dar nu mai mare de 42 de luni (proprietari de afaceri noi),

- deţin şi administrează o afacere consacrată care este activă de o perioadă mai mare de 42 de luni (proprietari de afaceri consacrate).

În concepția GEM, plata oricăror salarii pentru o perioadă mai mare de trei luni oricărei persoane, inclusiv proprietarului, este considerată nașterea afacerii. Distincția dintre întreprinzătorii în formare şi proprietarii de afaceri noi depinde de durata de funcționare a afacerii. Firmele care au plătit salarii pe o perioadă între 3 luni şi 42 de luni, pot fi considerate afaceri noi. Punctul de separare de 42 de luni a fost stabilit printr-o combinare a fundamentelor teoretice şi a celor operaţionale. Rata întreprinzătorilor în formare şi a proprietarilor de afaceri noi poate fi văzută ca un indicator al activităţii antreprenoriale în stadiu incipient (TEA, Total Early-Stage Entrepreneurial Activity) dintr-o ţară, reprezentând activitateaîntreprinzătorilor noi. O mare parte a întreprinzătorilor în formare nu reuşesc să-şi pornească afacerea, totuşi activităţile lor pot avea efecte asupra economiei, deoarece ele pot exercita presiuni asupra firmele deja existente pe piaţă de a-şi îmbunătăţi activitatea.

Proprietarii de firme care au efectuat plăţi şi au plătit salarii pentru o perioadă mai mare de 42 de luni, sunt clasificaţi ca şi proprietari de afaceri consacrate. Ratele ridicate ale deţinerii de afaceri consacrate pot indica existenţa unor condiţii favorabile pentru supravieţuirea afacerilor.

Gradul ridicat al activităţii antreprenoriale consacrate combinat cu un nivel scăzut al activităţii antreprenoriale în stadiu incipient indică însă un nivel scăzut al dinamismului activităţii antreprenoriale.

Figura de mai jos (Fig.1.) arată modul în care persoanele care participă la Ancheta populației adulte (APS-Adult Population Survey) și sunt etichetate ca antreprenori nou-născuți, proprietari-manageri ai afacerilor noi și proprietari-manageri ai afacerilor înființate, care depind de răspunsurile la anumite întrebări GEM care au o natură recurentă.

 

Figura 1. Modul de etichetare a persoanelor în diferite categorii de întreprinzători

Figh1

Sursă: ( www.gemconsortium.org/data/definition)

 

Figura 2. arată câteva detalii ale proceselor prin care pot trece indivizii, conceptualizați de cadrul de cercetare GEM. Pe lângă fazele menționate mai sus, sunt identificate atitudinile antreprenoriale ca premise potențiale ale activității antreprenoriale.

Întreruperea activităților în deținerea și gestionarea unei afaceri sunt, de asemenea, aspecte importante ale antreprenoriatului, mai ales după criza economică din 2007-2008. Unele întrebări recurente GEM nu numai că surprind măsura în care oamenii își întrerup activitatea, ci și motivele care stau la baza acestei decizii. În multe cazuri, astfel de motive par a fi destul de pozitive, având în vedere faptul că multe dintre persoanele care își întrerup activitatea sunt implicate în noi start-up-uri[3][4].

 

Figura 2- Conceptul GEM cu privire la procesul de conceptualizare a diferitelor faze al antreprenoriatului

Figh2

Sursă: Györfy et al. (2010)

 

Studiul întreruperii a determinat GEM să includă întrebări în Ancheta populației adulte (APS), pentru a oferi informații suplimentare despre ce proporție de activități întrerupte au fost continuate de către alte persoane, ce proporție continuă schimbând activitatea principală și ce proporție au ieșit complet de pe piață.

GEM se concentrează pe indivizi ca unități de observare, permite colectarea informațiilor despre motivațiile antreprenoriale, aspirațiile și alte caracteristici ale indivizilor. Utilizarea acestor informații permite cercetătorilor să folosească unități de analiză - și, de asemenea, să adopte definiții ale antreprenoriatului - cele mai potrivite obiectivelor lor de cercetare. De exemplu, baza de date GEM permite explorarea caracteristicilor individuale sau ale afacerii, precum și cauzele și consecințele creării de noi asocieri.

Acest lucru este, de asemenea, ceea ce face posibilă compararea țărilor deosebit de interesant; nu este vorba doar despre „câți” oameni sunt implicați în antreprenoriat; este vorba și de explorarea diferențelor de tipuri și faze ale procesului de antreprenoriat. Drept urmare, o gamă largă de inițiative antreprenoriale au fost descoperite. Acest lucru a condus, de exemplu, la diferitele studii GEM asupra antreprenoriatului și genului cu impact mare.

 

2. CADRUL CONCEPTUAL AL CERCETĂRII

 

Programul de cercetare Global Entrepreneurship Monitor (GEM) a contribuit încă de la început la sporirea cunoştinţelor din domeniul antreprenoriatului, prin colectarea anuală a datelor relevante, armonizate despre activitatea antreprenorială a ţărilor din lume.

Programul de cercetare GEM se concentrează pe trei obiective principale:

- măsurarea diferenţelor dintre nivelele activităţii antreprenoriale ale diferitelor ţări,

- identificarea factorilor care determină nivelul activităţii antreprenoriale,

- identificarea politicilor care pot duce la creşterea nivelului activităţii antreprenoriale.

În analizele tradiţionale, creşterea economică şi competitivitatea au avut rolul principal, rolul jucat de firmele noi şi mici în economie fiind neglijate.

În concepţia GEM, creşterea economică dintr-o ţară este legată de rezultatele activităţii afacerilor noi şi mici, la fel ca şi ale afacerilor consacrate, însă acest program de cercetare se concentrează mai ales asupra antreprenoriatului în stadiu incipient. GEM permite o înţelegere mai clară a motivului pentru care antreprenoriatul este vital pentru întreaga economie.

Porter, M.E. şi Schwab, K. în Raportul competitivităţii globale 2008-2009 delimitează trei stadii majore ale dezvoltării economice: economii bazate pe factori de producţie, economii bazate pe eficienţă şi economii bazate pe inovaţie. Odată cu dezvoltarea economică, ţările tind să parcurgă cele trei stadii majore.

 

Figura 3 - Condițiile competitivității economiilor

Figh3

Sursă: Porter, M. E., Schwab, K. (2008), p. 7

 

Pentru economiile bazate pe factori, dezvoltarea economică este determinată în primul rând de cerințele de bază: dezvoltarea instituțiilor, infrastructura, stabilitatea macroeconomică și sănătate și educația primară.

În economiile bazate pe eficiență, guvernul se concentrează (sau ar trebui) pe asigurarea unor mecanisme uniforme, cum ar fi buna funcționare a pieței; sistemele de învățământ superior, bunurile și piețele muncii și disponibilitatea tehnologică. Chiar dacă aceste condiții nu sunt direct legate de antreprenoriat în sensul schumpeterian de „distrugere creativă”, ele sunt legate indirect, deoarece dezvoltarea piețelor va atrage și va permite mai mult antreprenoriat odată cu creșterea oportunităților.

Pentru țările a căror dezvoltare economică este în primul rând bazată pe inovare, condițiile cadrului antreprenorial devin mai importante ca pârghii ale dezvoltării economice decât cerințele de bază sau îmbunătățirea eficienței.

 

Versiunea I. a modelului (1999 - 2011)

 

Ancheta GEM a fost conceput inițial cu intenția de a detecta interdependența dintre antreprenoriat și dezvoltarea economică. De-a lungul timpului, cadrul conceptual și definițiile sale de bază au evoluat treptat fără a compromite comparabilitatea informațiilor colectate, dar aducând mai multă claritate în relațiile asumate.

Definiția antreprenoriatului - în contextul înțelegerii rolului său în creșterea economică - este după cum urmează:

„Orice încercare de a crea o afacere nouă sau de a crea o nouă întreprindere, cum ar fi activitatea independentă, o nouă organizație de afaceri sau extinderea unei afaceri existente, de către o persoană, o echipă de indivizi sau o firmă consacrată.” (Reynolds și colab., 1999, p. 3)

Trei întrebări care au deschis calea către Ancheta GEM au fost puse după cum urmează (Reynolds și colab., 1999, p. 3):

- Nivelul activității antreprenoriale variază între țări și, dacă da, în ce măsură?

- Nivelul activității antreprenoriale afectează rata de creștere economică și prosperitate a unei țări?

- Ce face ca o țară să fie antreprenorială?

Pentru a răspunde acestor întrebări, GEM a trebuit să se îndepărteze de abordarea convențională a gândirii asupra creșterii economice naționale și a conceput un nou cadru conceptual, care a suferit o serie de ajustări de la implementarea sa în anul1999 .

 

Figura 4. - Versiunea I. a modelului

Figh4

Sursa: GEM Global Report 1999

 

Această ipoteză de bază asumă faptul că, creșterea economică națională este rezultatul capacității personale a indivizilor (oriunde s-ar afla și indiferent dacă sunt lucrători independenți sau de mărimea afacerilor) de a identifica și de a profita de oportunități și că acest proces ia loc în interacțiunea cu mediul.

 

Versiunea II. (2011-2014)

 

Figura 5. - Versiunea II. a modelului

Figh5

Sursa: GEM 2011 Global Report

 

Folosind rezultatele sondajelor GEM de-a lungul anilor, cadrul conceptual inițial a evoluat în versiunea prezentată mai sus în 2011. Revizuirea majoră a acestui cadru a fost deschiderea „cutiei negre” - Profil antreprenorial. Încă de la începuturile Anchetelor, asumarea implicită a relațiilor reciproce între atitudini, aspirații și activități a fost încorporată în cadrul conceptual, fără a preciza natura acestor relații. Revizuirea din 2011 a adăugat, de asemenea, un nou element dinamic prin faptul că a încorporat o înțelegere a modului în care economiile se schimbă pe măsură ce se dezvoltă, precum și natura schimbătoare și contribuția antreprenoriatului în această dezvoltare.

Rezultatul modelului a rămas același: creșterea economică națională prin crearea de locuri de muncă și inovația tehnică.

 

Versiunea III. (2015-în prezent)

 

Figura 6. - Versiunea III. a modelului

Figh6

Sursa: GEM 2015/2016 Global Report

 

În cadrul conceptual revizuit GEM prezentat mai sus, această „cutie neagră” a fost deschisă în continuare pentru a testa caracteristicile relațiilor asumate dintre valorile sociale, atributele personale și diferitele forme de activitate antreprenorială.

Componentele sunt după cum urmează:

Context social, cultural, politic și economic: Acesta este definit prin utilizarea celor doisprezece piloni ai Forumului Economic Mondial pentru profilarea fazelor de dezvoltare economică atunci când se analizează competitivitatea și nouă componente ale condițiilor antreprenoriale naționale GEM.

Este important să subliniem că aceste componente pot fi dispersate în diferite combinații în diferite economii, dar nivelurile de dezvoltare economică sunt determinate de prezența dominantă a grupului identificat de piloni.

Trebuie remarcat faptul că toate componentele mediului în care femeile și bărbații acționează cu o mentalitate antreprenorială (sau nu pot acționa proactiv și inovator) sunt dependente reciproc. Această dependență necesită o abordare holistică nu numai în cercetare, ci și în proiectarea politicilor adecvate pentru a construi un mediu de susținere în care oamenii să poată adopta un comportament antreprenorial.

Valori sociale față de antreprenoriat: modul în care societatea apreciază antreprenoriatul ca o bună alegere în carieră; dacă antreprenorii au un statut social ridicat; și modul în care atenția mass-media asupra antreprenoriatului contribuie (sau nu) la dezvoltarea unei culturi antreprenoriale naționale.

Atribute individuale: incluzând mai mulți factori demografici (sex, vârstă, localizare geografică), factori psihologici (capabilități percepute, oportunități percepute, frică de eșec) și aspecte motivaționale (aventuri bazate pe necesități vs. oportunități, aventuri bazate pe îmbunătățire etc.) 

Activitate antreprenorială: definită în funcție de fazele ciclului de viață al întreprinderilor (naștere, noua întreprindere, întreprindere stabilă, întreruperea activității), tipurile de activitate (creștere ridicată, inovație, internaționalizare) și sectorul activității (Activitate antreprenorială în stadiu incipient total - TEA, Activitate antreprenorială socială - SEA, Activitate antreprenorială a angajaților - SEE).

În toate cadrele conceptuale, ipotezele de bază au rămas neschimbate

- Activitatea antreprenorială nu este un act eroic al unei persoane, indiferent de mediul în care se desfășoară activitatea;

- Activitatea antreprenorială este rezultatul interacțiunii percepției individuale asupra unei oportunități și capacități (motivație și abilități) de a acționa în funcție de aceasta și de condițiile distincte ale mediului respectiv în care se află individul.

Clasificarea GEM a economiilor după nivelul de dezvoltare economică se bazează pe fazele stabilite de Forumul Economic Mondial (WEF) în Raportul său de competitivitate globală.

Conform clasificării WEF: 

- Economiile bazate pe factori sunt cele mai puțin dezvoltate. Sunt dominate de agricultura de subzistență și întreprinderile de extracție, cu o mare dependență de forța de muncă (necalificată) și de resursele naturale; 

- Economiile bazate pe eficiență sunt din ce în ce mai competitive, cu procese de producție mai eficiente și o calitate sporită a produselor; 

- Economiile bazate pe inovare sunt cele mai dezvoltate. În această fază, afacerile utilizează mai multe cunoștințe, iar sectorul serviciilor se extinde.

GEM grupează economiile în tranziție de la factori la eficiență și economii bazate pe factori, în timp ce cele în tranziție de la eficiență la inovații au fost incluse în categoria bazată pe eficiență.

 

3.METODOLOGIE

 

Toată colectarea de date GEM este coordonată central. Experții GEM colaborează îndeaproape cu echipele naționale, de la Universitățile implicate și furnizorii de sondaje pentru a garanta calitatea datelor. Toate Anchetele sunt supuse unei serii de verificări înainte de începerea colectării datelor. Datele rezultate sunt examinate în mod repetat înainte de eliberare. Aceste procese, dezvoltate de-a lungul mai multor ani, asigură că datele GEM sunt de cea mai înaltă calitate.

Conceptul cu privire la date este compus din două instrumente complementare – Ancheta populației adulte (APS) și Ancheta experților naționali(NES).

 

Ancheta populației adulte (APS)

 

APS explorează rolul individului în ciclul de viață al procesului antreprenorial. Accentul se pune nu numai pe caracteristicile afacerii, ci și pe motivația persoanelor de a începe o afacere, acțiunile întreprinse pentru a începe și conduce o afacere, precum și atitudini legate de antreprenoriat.

APS este administrat la minimum 2000 de adulți în fiecare economie, în fiecare an, asigurându-se că eșantionul este reprezentativ la nivel național. Unele țări au eșantioane mult mai mari decât aceasta, oferind informații reprezentative regionale și la nivel de oraș.

Nucleul întrebărilor cuprinse în APS a rămas consecvent de-a lungul anilor, oferind o perspectivă longitudinală valoroasă. Cu toate acestea, există o secțiune „Subiect special”, care se schimbă anual și explorează aspecte ale antreprenoriatului care nu sunt deja acoperite în APS de bază. Echipele naționale pot, de asemenea, să adauge întrebări la Ancheta lor, pentru a investiga aspecte de importanță națională (de exemplu pe parcursul anilor subiectul special se referea la educația antreprenorială, pe efectele crizei globale asupra antreprenoriatului, pe antreprenoriatul feminin, antreprenoriatul tinerilor, etc.).

 

Ce este Ancheta Populației Adulte (APS)?

 

„Ancheta populației adulte” (APS) este un instrument unic utilizat pentru a măsura nivelul și natura activității antreprenoriale din întreaga lume. Este administrat de echipe naționale de cercetători de la Universitățile participante la cercetare, la un eșantion național reprezentativ de cel puțin 2000 de respondenți.

Anchetele sunt efectuate în aceeași perioadă a anului (în general între aprilie și iunie), în general de un furnizor independent specializat de sondaje, ales de echipa GEM a fiecărei economii. Firma de sondaj, care realizează anchetele, prezintă o propunere pentru colectarea de date, care este revizuită de echipa centrală de date pe diverse criterii. Datele brute sunt trimise direct echipei centrale de date GEM pentru revizuire, verificare a calității și calcule statistice uniforme înainte de a fi puse la dispoziția economiilor participante.

Scopul este de a explora rolul individului în ciclul de viață al procesului antreprenorial. Accentul se pune nu numai pe caracteristicile afacerii, ci și pe motivația oamenilor de a începe o afacere, acțiunile întreprinse pentru a începe și conduce o afacere, precum și atitudini legate de antreprenoriat.

Echipele naționale pot alege să includă un set de întrebări opționale dacă doresc să își extindă Ancheta. Aceste module opționale pot fi sugerate de alte echipe naționale sau pot fi derivate din subiectele speciale ale anului precedent, fie integral, fie într-o versiune prescurtată. Dacă o echipă dorește să adauge unul sau mai multe module opționale, GEM va oferi instrucțiuni despre cum să le integreze în Ancheta lor.

 

Ancheta Experților naționali (National Expert Survey - NES)

 

NES este cel de al doilea instrument de cercetare, care identifică nouă factori despre care se crede că au un impact semnificativ asupra spiritului antreprenorial, cunoscut sub numele de Condiții-cadru antreprenoriale (CCA)-(Entrepreneurial Framework Conditions - EFC).

Scopul NES este de a evalua starea CCA în fiecare economie la un moment dat. Este administrat unui număr minim de 36 de experți aleși cu atenție, cărora li se cere să răspundă la o serie de afirmații pe o scală calificându-le de la complet false la complet adevărate.

Încă de la înființare, GEM a propus ca dinamica antreprenorială să poată fi legată de cunoașterea condițiilor care sporesc (sau împiedică) crearea de noi afaceri. În metodologia GEM, aceste condiții sunt cunoscute sub numele de Condiții-cadru antreprenoriale (CCA).

CCA sunt unele dintre cele mai importante componente ale oricărui ecosistem antreprenorial și constituie „oxigenul necesar al resurselor, stimulentelor, piețelor și instituțiilor de sprijin pentru crearea și creșterea noilor firme” (Bosma și colab., 2008) .

Condițiile-cadru antreprenoriale (CCA) pot fi considerate o parte esențială a puzzle-ului pe care îl reprezintă înțelegerea creării și creșterii întreprinderilor. Starea acestor condiții influențează direct existența oportunităților antreprenoriale, a capacității antreprenoriale și a preferințelor, care la rândul lor determină dinamica afacerii. Prin urmare, este de așteptat ca diferite economii și regiuni să aibă structuri și calități diferite ale CCA-urilor sau „reguli de joc” diferite, care afectează direct intrările și rezultatele activității antreprenoriale.

De aceea, încă de la început, Ancheta GEM avea nevoie de o sursă de informații pentru a evalua starea Condițiilor-cadru antreprenoriale. Această sursă de informații este ancheta experților naționali.

Ancheta Experților Naționali (NES) face parte din metodologia standard GEM și evaluează diverse CCA, precum și alte subiecte legate de antreprenoriat. Se intenționează să obțină opiniile unor experți suplimentari (de exemplu, despre sprijinul antreprenorial al femeilor, încurajarea afacerilor cu creștere ridicată și întrebări legate de subiectul special inclus în actualul ciclu GEM).

Ancheta Experților Naționali (NES) a fost inițiată din cauza lipsei de măsuri armonizate la nivel național care ar putea fi utilizate ca indici ai condițiilor-cadru antreprenoriale. NES este în prezent sursă de date armonizate, comparabile la nivel internațional, care abordează în mod specific factorii de mediu care sporesc (sau împiedică) performanțele afacerilor noi și în creștere.

NES este similar cu alte sondaje care surprind judecățile experților pentru a evalua condițiile naționale specifice. De exemplu, „Indicele competitivității globale” al Forumului Economic Mondial sau „Doing Business” al Băncii Mondiale utilizează anchete similare pentru a-și construi indicii. În ceea ce privește NES, principala sa diferență metodologică este că se concentrează numai pe condițiile-cadru antreprenoriale (CCA), mai degrabă decât pe factori economici generali.

Chestionarul NES este utilizat pentru a colecta opiniile experților cu privire la o gamă largă de articole, fiecare dintre acestea fiind conceput pentru a surprinde o dimensiune diferită a unui cadru de condiții antreprenoriale specific:

 

1. Susținerea financiară a antreprenoriatului

Disponibilitatea resurselor financiare - capitaluri proprii și fonduri guvernamentale sau private, fonduri de risc, etc. - pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) (inclusiv subvenții și subvenții).

 

2. Politica guvernamentală

Măsura în care politicile publice susțin antreprenoriatul. Acest CCA are două componente: a) Antreprenoriatul ca o condiție economică relevantă, ex. achizițiile publice favorizează în mod constant afacerile noi, sau nu și b) Impozitele sau reglementările sunt fie neutre în ceea ce privește dimensiunea, fie încurajează noile și IMM-urile(ex. firmele noi pot obține mai multe aprobări și autorizații în aprox. o săptămână)

 

3. Programe guvernamentale de antreprenoriat

Prezența și calitatea programelor care asistă direct IMM-urile la toate nivelurile guvernamentale (național, regional, municipal). De exemplu: poate fi obţinută o gamă largă de asistenţă guvernamentală pentru firmele noi şi în dezvoltare, prin intermediul unei singure agenţii sau instituţii publice; parcurile industriale şi “incubatoarele de afaceri” asigură un sprijin real afacerilor noi şi celor în dezvoltare; angajaţii instituţiilor guvernamentale sunt competenţi şi eficienţi în sprijinirea afacerilor noi şi a celor în dezvoltare; programele guvernamentale care au ca scop sprijinirea afacerilor noi şi a celor în dezvoltare, sunt eficiente.

 

4. Educația și training antreprenorial 

Măsura în care formarea în crearea sau gestionarea IMM-urilor este încorporată în sistemul de educație și formare la toate nivelurile. Acest cadru are două componente: a) Educația antreprenorială la nivel preuniversitar (primar și secundar) și b) Educația antreprenorială la nivel postliceal (învățământ superior, cum ar fi vocațional, colegiu, școli de afaceri etc.). De ex. oferă informații dacă învăţământul primar, gimnazial şi liceal încurajează creativitatea, încrederea în sine şi iniţiativa personală, asigură instruirea adecvată în ceea ce priveşte principiile economiei de piaţă, acordă o atenţie adecvată cunoștințelor financiare și antreprenoriale în vederea înfiinţării de afaceri noi, sau dacă învăţământul superior și cel continuu asigură o bună şi adecvată pregătire pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de afaceri noi, nivelul educaţiei în afaceri şi management asigură o bună şi adecvată pregătire pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de afaceri noi.

 

5. Transferul cercetării și al dezvoltării

Măsura în care cercetarea și dezvoltarea națională aduce noi oportunități comerciale și este disponibilă IMM-urilor. De ex. noua tehnologie, ştiinţa şi alte asemenea cunoştinţe sunt eficient transferate de la universităţi şi centrele de cercetare publice către firmele noi şi în dezvoltare, au acces nediferențiat la noile cercetări şi la noua tehnologie, ca şi firmele mari, dezvoltate, sau știinţa şi tehnologia sprijină în mod eficient crearea de noi societăţi bazate pe tehnologie nouă de nivel mondial, în cel puţin la nivelul unui domeniu de activitate.

 

6. Infrastructură comercială și profesională

Prezența drepturilor de proprietate, a serviciilor comerciale, contabile și a altor servicii și instituții juridice și de evaluare care susțin sau promovează IMM-urile. De ex: firmele noi şi în dezvoltare îşi găsesc cu uşurinţă servicii bancare bune (operaţiuni de cont curent, tranzacţii de schimb valutar, credite pentru IMM-uri, carduri, sisteme de plăți eficiente, scrisori de garanţie şi alte asemenea servicii), îşi găsesc cu uşurinţă servicii bune şi profesioniste în domeniul contabilităţii şi asistenţei juridice, îşi pot permite să suporte costul utilizării de subantreprenori, furnizori şi consultanţi.

 

7. Gradul de deschidere al pieței interne

Acest cadru conține două componente: a) Dinamica pieței: nivelul de schimbare pe piețe de la an la an și b) Deschiderea pieței: măsura în care noile afaceri sunt libere să intre pe piețele existente. De ex: legislaţia cu privire la concurenţa neloială şi situaţia de monopol este efectivă şi bine pusă în aplicare, afacerile noi şi în dezvoltare îşi permit costul intrării pe noi pieţe, pot intra pe piaţă fără a fi împiedicate, în mod nedrept, de firmele deja existente.

 

8. Accesul la infrastructura fizică 

Ușurința de acces la resursele fizice - comunicare, utilități, transport, teren sau spațiu - la un preț care nu discriminează IMM-urile. De ex: infrastructura fizică (drumuri, utilităţi, comunicaţii, epurarea apelor) asigură un sprijin real afacerilor noi şi în dezvoltare, afacerile noi sau în dezvoltare pot obţine accesul la aceste utilităţi (gaz, apă, electricitate, canalizare) în aproximativ o lună, își permit costul utilităţilor de bază (gaz, apă, electricitate, canalizare), comunicare.

 

9. Norme culturale și sociale

Măsura în care normele sociale și culturale încurajează sau permit acțiuni care conduc la noi metode de afaceri sau activități care pot crește potențialul bogăției și veniturilor personale. De ex: Cultura naţională încurajează succesul individual obţinut prin eforturi personale proprii; pune accent pe încrederea în sine, independenţa şi iniţiativa personală; încurajează asumarea riscului antreprenorial încurajează creativitatea şi inovaţia, sau pune accent pe responsabilitatea pe care individul (mai degrabă decât colectivul) trebuie să o aibă în organizarea propriei vieţi.

Procesul de colectare a datelor NES este următorul în fiecare an:

- Fiecare echipă națională identifică 36 de potențiali experți

- Echipa completează documentul de cerere de propunere NES și trimite lista provizorie a experților către echipa de date GEM pentru aprobare

- După primirea aprobării, echipa contactează experții pentru a obține acordul lor de participare

- Chestionarul NES este distribuit experților

- Datele sunt colectate și trimise echipei de date GEM pentru armonizare

- După primirea datelor de la fiecare echipă națională, sunt furnizate fișiere de date de bază

Echipa ”GEM Data” organizează sesiuni de instruire pentru echipele naționale la fiecare reuniune anuală cu privire la modul de desfășurare a NES și le pune la dispoziție chestionarul uniform pentru anul respectiv, manuale de operațiuni și fișiere SPSS pentru introducerea datelor.

Echipele traduc chestionarul în limbile lor locale cu verificări pentru a se asigura că există o traducere corectă și că fiecare echipă națională pune aceleași întrebări. Chestionarul original este furnizat în engleză și spaniolă, la fel ca toate documentele justificative NES. Versiunea online se bazează pe traducerile existente ale chestionarului în toate limbile participante.

 

Anexa 1. Termeni și indicatori specifici utilizați

anexa 01

 

Bibliografie

***Global Entrepreneurship Monitor - 1999-2019/2020- www.gemconsortium.org

Bosma N.S. (2020), Global Report 2019/2020, Utrecht University

Bosma, N.S., Acs, Z.J., Autio, E., Coduras, A. & Levie, J. (2009), Global Entrepreneurship Monitor, 2008 Executive Report.

Bosma, N.S., Jones, K., Autio,E. & Levie, J. (2008), Global Entrepreneurship Monitor, 2007 Executive Report.

Dézsi-Benyovszki A., Nagy Á., Szabó T. P. (2015) Entrepreneurship in Romania. Country Report 2014, editat de FSEGA Cluj-Napoca, www.gemconsortium.org

Györfy L.-Z., Pete Ș., Matiş D., Nagy Á., Benyovszki A., Petru T. P. (2010), Raport privind activitatea antreprenorială în România 2008, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Porter, M.E. & Schwab, K. (2008), The Global Competitiveness Report 2008-2009, Geneva, Switzerland, World Economic Forum.

Reynolds, P.D., Autio, E., Levie, J. et al. (1998), Babson College-London Business School Global Entrepreneurship Monitor Data Collection-Analysis Strategies Operations Manual. London Business School.

Swedberg, R. (2000), Entrepreneurship: The Social Science View, Oxford, Oxford University Press.

Van Stel, A.J., Storey, D.J. & Thurik, A.R. (2007), The Effect of Business Regulations on Nascent and Young Business Entrepreneurship, Small Business Economics, 28,

Tominc, P. & Rebernik, M. (2007), Growth Aspirations and Cultural Support for Entrepreneurship: A Comparison of Post-Socialist Countries, Small Business Economics, 28, pp. 239-255


[1] Niels Bosma, Global Report 2019/2020, Utrecht University

[2] www.gemconsortium.org/data/definition

[3] Bosma și Levie 2009

[4] Hessels et al. 2011

 

*Ce este și cum se măsoară activitatea antreprenorială prin cercetarea ”Monitorizarea globală a antreprenoriatului”?

(Global Entrepreneurship Monitor - GEM) www.gemconsortium.org

Dr. Agnes Nagy,

Consultant strategie BNR

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Agnes Nagy

Agnes Nagy
Consultant strategie, Biroul economie financiara - economie reala, Cancelaria BNR

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Cele mai citite

Autori