Opera economică a lui Virgil Madgearu este unul dintre cele mai puternice argumente pentru ideea că între cele două mari paradigme întemeietoare ale culturii române moderne, cea maioresciană și cea lovinesciană, nu există nici o contradicție de fond, ci o necesară complementaritate. Este nevoie de sincronizare la civilizația occidentală, iar economia capitalistă este factorul primordial care a facilitat sincronizarea României la Occident. Dar orice națiune reprezintă un context aparte, individualizat, cu condiții particulare, astfel că importurile culturale trebuie în mod necesar adaptate la specificul local, altfel rămân niște simple forme fără fond.

Înainte de a fi preluate și asimilate, elementele fondatoare ale civilizației occidentale trebuie studiate și cunoscute. Asta pentru a ne sincroniza în cunoștință de cauză și mai ales pentru a vedea cum trebuie adaptate aceste elemente la specificul local. Această necesară cunoaștere presupune opere extinse, monografice, cu caracter enciclopedic.

Exact în asta constă demersul lui Virgil Madgearu în lucrarea "Curs de economie politică", apărută la Editura Humanitas în colecția "Biblioteca Băncii Naționale a României", serie nouă. Profesorul universitar doctor Virgil Stoenescu, membru al Consiliului de Administrație al BNR, asigură îngrijirea ediției, fiind, totodată, autorul studiului introductiv.

"Prin întreaga sa activitate științifică, didactică și politică, V. Madgearu înseamnă nu numai o etapă importantă în evoluția gândirii economice românești (ca, de altfel, și în politica economică românească), dar, mai ales, un model permanent actual al integrării spiritului românesc în cel european", scrie profesorul Stoenescu în lămuritorul său studiu introductiv.

Enciclopedicul curs de economie politică al lui Virgil Madgearu prezintă principalele problematici ale științei economice din perspectiva diferitelor școli de gândire care s-au aplecat asupra lor, dar și principalele concepții ale acestor școli. Autorul nu se mulțumește cu trecerea în revistă a subiectelor și a concepțiilor despre acestea, evitând capcana sterilă a falsei obiectivități. Dimpotrivă, Madgearu emite judecăți de valoare asupra teoriilor economice pe care le prezintă, recunoscând totodată, fiecăreia, rolul său în istoria gândirii economice. Nu în ultimul rând, Virgil Madgearu se preocupă de analiza aplicabilității diferitelor teorii economice în demersul de reformare și modernizare a României.

Spre exemplu, iată care este concluzia capitolului dedicat de Madgearu școlii austriece de economie, a cărei realizare principală este teoria utilității finale (marginale):

"Teoria utilității finale pune greutatea principală pe o grupă de probleme asupra căreia clasicii au trecut foarte ușor și anume pe bazele formării valorii și pe bazele formării prețului. Noul punct de vedere a înlesnit să se vadă mai clar legătura reciprocă a diferitelor categorii economice și lipsa de temeinicie a multora dintre lanțurile cauzale ale clasicilor și a concepțiilor lor. Totul se reduce la marile fapte economice, iar procesul formării prețurilor devine relevant. (...) Teoria utilității finale a reușit să descopere că dedesubtul calculațiilor industriașuluui sau comerciantului care oferă marfa se găsește de fapt aceeași valoare de utilitate, deci prețul de cost nu este decât oglindirea calculațiilor pe care și le face acela care are necesitate de bunul oferit. Pe această bază s-a construit o teorie a prețului care lipsea din sistemul clasicilor. Ea mijlocește o concepție generală despre procesul economic față de care teoria clasică nu are decât însemnătatea de a fi relevat unilateral anumite cazuri speciale. Pe baza aceleiași teorii s-a clădit, apoi, întreaga teorie a valorii și tot pe dânsa s-a făcut cercetarea problemei dobânzii și ea a dus la anumite rezultate noi".

Iar ca o dovadă a actualității concepțiilor lui Virgil Madgearu, vom da în final din nou cuvântul profesorului Stoenescu:

"În toate împrejurările, el a evidențiat că soluția americană a ieșirii din criză prin restrângerea suprafețelor agricole va agrava sărăcirea națiunilor agricole. În acest sens, frapează și acum actualitatea ideilor din celebrul său discurs de la 10 octombrie 1930, ținut la cea de-a XI-a sesiune a Adunării Generale a Societății Națiunilir: un regim preferențial vamal în favoarea exporturilor țărilor agricole europene, consolidarea tarifelor vamale existente în acest sector, liberalizarea schimburilor agricole, abolirea protecționismului direct și indirect, a discriminării transporturilor, eliminarea taxelor vamale asupra materiilor prime și produselor finite exportate etc. Cum bine au remarcat unii specialiști, nu este de mirare că și în prezent duelul soluțiilor SUA-Europa în probleme agrare continuă. În acest context, calitățile sale de expert în economia agrară dobândesc o recunoaștere internațională".

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Ionuț Bălan

Ionuț Bălan

Expert principal, Direcția comunicare, BNR

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori