În anul 2015, în Marea Britanie a fost introdus un plafon asupra dobânzilor la creditele cu cost ridicat ce sunt acordate pe termen scurt. Măsura a privit doar un segment relativ marginal al pieței creditului, ea fiind luată cu respectarea următoarelor principii: prudență în reglementare, studii de impact cuprinzătoare și verificări periodice privind eficiența soluțiilor adoptate, principii ce nu strică a fi aplicate și în România. În esență, plafonarea dobânzilor de către autoritățile britanice rămâne mai curând o excepție decât o regulă.

De ce o abordare prudentă?

Abordarea precaută a autorităților relevante din Marea Britanie în domeniul plafonării dobânzilor se explică prin aceea că acestea sunt conștiente că o astfel de măsură poate avea consecințe neintenționate serioase. În absența unui diagnostic corect pus și a unei bune calibrări, așa cum subliniază adesea reprezentanții autorității de supraveghere comportamentală Financial Conduct Authority (FCA), stabilirea de limite de dobânzi la credite poate crea mai mulți perdanți decât câștigători și, în loc să ajute persoanele vulnerabile, poate conduce la un efect invers. Mai mult, experiența istorică din domeniul controlului prețurilor, negativă pe ansamblu, face ca aplicarea de plafoane de dobânzide către autoritățile competente britanice să fie făcută numai în mod excepțional.

Pe fundalul descris mai sus, măsura de limitare a dobânzilor din anul 2015 a avut în vedere doar un segment limitat din categoria creditelor de consum cu risc înalt (credite subprime), așa numitele credite pe termen scurt cu costuri ridicate (High Cost Short-Term Credit – HCSTC). Aceste credite sunt definite de FCA drept credite negarantate cu o scadență de sub un an și cu o rată a dobânzii anuale efective (DAE) de peste 100%.

Studii, studii și iar studii de impact

Piața creditelor HCSTC s-a dezvoltat puternic în Marea Britanie în ultimul deceniu și jumătate. Ea se compune din credite rapide (“payday loans”), care sunt rambursate într-o singură tranșă și au o scadență de o lună sau mai mică, și credite în rate, din ce în ce mai folosite, în cazul cărora rambursările sunt distribuite de-a lungul mai multor luni. Costurile ridicate ale creditelor rapide și reînnoirea lor frecventă au făcut ca mulți debitori să se confrunte cu datorii în spirală și cu probleme de rambursare a acestora. În consecință, asociațiile de consumatori au propus plafonarea dobânzilor la creditele respective, inclusiv prin înaintarea de amendamente în acest scop cu ocazia discutării unei noi legi privind serviciile financiare în anul 2010. Amendamentele nu au fost agreate, dar guvernul britanic a însărcinat Office of Fair Trading să studieze problematica plafoanelor de dobânzi ca parte a unei analize mai largi privind piețele de credit cu costuri înalte. Un raport final a fost publicat în 2010. În anul 2011, guvernul a solicitat un raport Universității din Bristol[i] în privința impactului costului total al introducerii unei limite de dobândă pe piața creditului cu cost înalt.

Concluziile celor două rapoarte au convins guvernul britanic că, la acel moment, impunerea unui plafon variabil asupra costului total al creditului nu era soluția de rezolvare a problemelor ce afectau consumatorii pe piețele de credit pe termen scurt. Totuși, guvernul nu a vrut să închidă calea unei soluții de acest tip în viitor. În consecință, guvernul a introdus în legea pentru serviciile financiare din 2012 atribuții în domeniul stabilirii plafoanelor de dobândă pentru creditele HCSTC pentru noua autoritate de protecție a consumatorilor din sectorul financiar, Financial Conduct Authority - FCA, programată a-și începe activitatea în aprilie 2014.

La scurt timp de la preluarea activității de reglementare a creditului de consum, FCA a decis implementarea unui întreg pachet de reforme pentru a asigura protecția consumatorilor vulnerabili pe piața creditului cu risc înalt. Intervențiile sale de reglementare au inclus cerințe de autorizare pentru firmele creditoare, precum și reguli și orientări noi pentru a răspunde unor practici de piață specifice. În principal, aceste reguli au avut în vedere: întărirea procedurilor ce urmăresc dacă creditul poate afecta negativ situația financiară a clientului (“affordability rules”), limitarea posibilității de reînnoire a creditelor (doar de două ori), avertizări de risc atașate anunțurilor privind creditele, trimiterea debitorilor la surse de consiliere în privința contractării de datorii. De asemenea, începând cu 2 februarie 2015, pe bază de studii amănunțite și consultare amplă pe piață, FCA a introdus un set de limite de preț pentru piața HCSTC.    

Decriptarea sistemului de plafoane de preț

O înțelegere deplină și corectă a rolului restricțiilor de preț impuse pe piața HCSTC se obține numai cu luarea în considerare a cadrului mai larg de reglementare descris mai sus și a faptului că limitele de dobândă propuse au un caracter complementar.

Sistemul ce urmărește ca debitorii să nu plătească sume excesive pentru creditele luate se compune din următoarele elemente:

  • o limită de dobândă și alte cheltuieli de 0,8% pe zi;
  • o limită a comisioanelor legate de default stabilită la nivelul de 15 lire sterline;
  • o limită totală pentru costurile creditului egală cu 100% din valoarea sumei împrumutate.

 

Limita de dobândă de 0,8% pe zi are în vedere limitarea costurilor pentru debitorii care își plătesc datoriile la timp. Fiind o rată zilnică, costurile unui credit vor fi proporționale cu durata sa. În cazul unui credit rapid clasic cu durata de 30 de zile și în valoare de 100 de lire sterline, dobânda de plătit nu va putea fi mai mare de 24 de lire sterline (100 de lire sterline* 0,8% *30 de zile). De precizat, că limita finală de dobândă a fost stabilită după o serie de testări făcute de FCA cu valori cuprinse între 0,4% și 1%.  

Suma fixă stabilită pentru comisioane în caz de default urmărește ca debitorii să-și plătească la timp datoriile. În același timp, nivelul său a fost calibrat în așa fel încât să nu răsplătească firmele creditoare care au evaluat necorespunzător solvabilitatea clienților lor.

Limita totală aplicată costurilor unui credit protejează debitorii împotriva amplificării acestora în condițiile luării unor credite pe perioade mai lungi de timp. Ea interacționează, în anumite situații, cu limita de dobândă zilnică. Firmele creditoare vor fi obligate să reducă dobânda zilnică de 0,8% în cazul creditelor cu o scadență mai mare de 125 de zile, întrucât, în caz contrar, vor depăși limita totală prescrisă de 100% din valoarea principalului creditului. FCA a testat diferite valori pentru limita totală, de la 50% la 200%. În final a ales limita de 100%, întrucât aceasta “va proteja consumatorii și va permite firmelor să continue să acorde împrumuturi pentru diferite perioade de timp”.

Verificarea periodică a soluțiilor propuse  

Măsurile destinate să protejeze consumatorii de costuri excesive nu vin fără efecte nedorite. De la bun început s-a estimat că, urmare noilor reglementări, multe persoane nu vor mai fi în măsură să acceseze credite pe termen scurt cu cost înalt și ar putea apela ca alternativă la creditori ilegali. Din acest motiv și pentru a verifica alte consecințe neprevăzute, FCA s-a angajat să facă analize periodice legate de limitele de preț stabilite pentru piața HCSTC.

Prima verificare a fost făcută în anul 2017 și ea a arătat că reformele întreprinse au schimbat modul de funcționare al pieței HCSTC, ducând la beneficii pentru consumatori și, totodată, la modificarea modelelor de afaceri ale creditorilor. În perioada post-reformă, consumatorii au plătit mai puțin pentru credite și au fost în măsură mai mare să ramburseze la timp sumele împrumutate. În schimb, s-a redus accesul la credit pentru unele persoane. Mărimea pieței s-a redus substanțial, atât ca număr și valoare a creditelor acordate, cât și ca număr de consumatori[ii] . Profitabilitatea sectorului a scăzut, multe firme creditoare ieșind din piață[iii] sau încercând să-și vândă afacerea. Au fost și cazuri de noi intrări pe piață, iar gradul de concentrare al sectorului a scăzut. Împrumutătorii HCSTC au răspuns reformei oferind credite pe termene mai lungi, în general credite cu plăți în rate, și s-a constatat o reducere a creditelor oferite pentru o singură perioadă. FCA a decis să mențină neschimbate limitele de preț și a stabilit că următoarea analiză va avea loc în 2020.

O grefă britanică în organismul român

În cazul creditelor de consum mai mici de 15.000 de lei, legea română privind protejarea consumatorilor împotriva dobânzilor excesive prevede că suma totală de rambursat nu poate depăși dublul sumei împrumutate. În esență, prevederea respectivă este echivalentă celei britanice care instituie o limită totală a costurilor creditelor egală cu 100% din valoarea sumei împrumutate. Este oare această dispoziție reglementară, scoasă dintr-un set mai larg și corelat de măsuri implementate de FCA, o soluție potrivită/suficientă pentru România? Cât de utilă    s-ar fi dovedit o analiză de impact în această situație!

Evident că prevederea respectivă va limita creșterea excesivă a costurilor împrumuturilor, dar ea, după cum arată experiența britanică, are în vedere perioadele mai lungi de timp. Să nu uităm că pentru reducerea costurilor presupuse de creditele pe termen foarte scurt, FCA a stabilit un plafon de 0,8% pe zi. În plus, există și prevederi legate de comisioanele de default și de reînnoirea creditelor, pentru a limita posibilitatea creditorilor de a acționa în detrimentul consumatorilor pe aceste căi[iv] .

Un click făcut la întâmplare de autorul articolului pe un site web cu mai multe oferte de credit rapid din România a relevat posibilitatea obținerii unui astfel de produs financiar cu o dobândă de 1,2 % pe zi. La un credit în valoare de 3.000 de lei, acordat pentru o perioadă de 30 de zile, suma totală de plată ar fi de 4.080 de lei. Un al doilea click a dus la oferta altui creditor financiar care acordă creditele cu dobânda de 1 % pe zi. Pentru un credit de 1.000 de lei pentru 30 de zile, suma totală de rambursat ar fi de 1.355 de lei (este inclus și un comision de examinare a dosarului de credit).

În ambele cazuri, sumele de rambursat nu depășesc dublul sumei împrumutate. Însă, privite din perspectivă britanică, creditele respective nu ar trece testul limitei de 0,8% pe zi[v] . Dacă ar fi să îngroșăm puțin tușa, s-ar cuveni să-l întrebăm pe inițiatorul legii privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive cum rămâne cu sloganul “Vrem dobânda ca afară”?

Concluzii: Un studiu de impact sublim, dar care lipsește cu desăvârșire și (unele) prevederi care nu schimbă regulile jocului

Principiile ce au ghidat autoritățile britanice în realizarea reformei pieței HCSTC sunt de bun simț și România nu ar avea decât de câștigat de pe urma aplicării lor.

Comentariile făcute în articolul de față nu au intenția să susțină adoptarea în țara noastră a modelului britanic de restricții privind dobânzile la creditele rapide, nici să nege faptul că aceste produse financiare pot juca o funcție socială valoroasă pentru cetățeni. Ele țin doar să sublinieze că o decizie atât de importantă cum ar fi stabilirea nivelului optim al limitelor de dobânzi la credite, cu implicații asupra structurii piețelor de creditare relevante și a accesului consumatorilor la finanțare,   ar trebui luată numai cu luarea în considerare a condițiilor specifice fiecărei țări pe baza unor studii de impact cuprinzătoare si temeinice, de genul celor realizate de autoritățile britanice (și nu numai). Ori legea română privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive păcătuiește în această privință, nefiind însoțită de analize de impact și neoferind niciun indiciu cum a fost fundamentată. În aceste condiții, există un risc sporit ca ea să producă consecințe nedorite. Și, la prima vedere (a se vedea exemplele numerice anterioare), legea nu pare a schimba cu nimic regulile actuale ale jocului în ceea ce privește creditele de consum mai mici de 15.000 de lei acordate pe termen foarte scurt.

 


 

[i] Raportul Bristol reprezintă o analiză cuprinzătoare a pieței creditului pe termen scurt din Marea Britanie. Pentru realizarea sa au fost derulate interviuri cu peste 1500 de utilizatori de credite cu cost înalt (credite rapide, credite pe amanet și home credits), cât și cu persoane reprezentând 5 asociații profesionale și 24 de firme creditoare.

[ii] FCA a estimat un declin de 250.000 de consumatori pe an, în timp ce în realitate între ianuarie 2014 și iunie 2015 au fost cu mai puțin de 800.000 de consumatori care au luat cel puțin un credit HCSTC (600.000 de consumatori pe o bază anualizată). Potrivit FCA, în general, consumatorii care nu mai au acces la produse HCSTC datorită profilului lor de risc ridicat nu s-au îndreptat spre alte forme de credit cu risc înalt sau către surse ilegale de credit. Mulți au apelat la prieteni/rude sau au decis să nu recurgă la împrumuturi.

[iii]Un studiu britanic de acum trei ani precizează că mai mult de 1.400 de firme creditoare au părăsit piața din vara anului 2014.

[iv] Un raport al Asociației Consumatorilor Financiari din 2017 arată că veniturile firmelor creditoare din comisioane de întârziere, dobânzi penalizatoare pentru plăți întârziate și reînnoiri/majorări de împrumuturi s-au înjumătățit în termeni relativi după reformele întreprinse de FCA.

[v] Teoretic, în absența competiției, în cazul unui credit acordat pentru 30 de zile, dobânda (și alte costuri) ar putea ajunge la 3,3% pe zi, fără a se încălca limita globală privind costurile creditelor de consum sub 15.000 de lei, ce este prevăzută de legea română. În cazul unui credit cu scadență la 7 zile, dobânda zilnică ar putea fi de 14,2%.

[vi] Dobânda anuala efectivă tipică pentru creditele rapide în Marea Britanie este în jur de 1.000 %.

(informații disponibile pentru anul 2017).

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Cristian Bichi

Cristian Bichi

Consilier guvernator, Cancelaria BNR

Articole ale aceluiași autor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori