Autorii articolului:

Monica Drăgoi, KPMG

Oana Antonescu-Stan, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Angela Carabaș, Ministerul Finanțelor

Ana Holobiuc, Banca Națională a României

Schimbările climatice sunt astăzi mai mult decât o problemă de mediu, iar acțiunea climatică este cel mai probabil provocarea definitorie a timpului nostru. Trebuie să fim conștienți de necesitatea urgentării procesului de transformare, ţinând cont de caracteristicile fiecărei economii şi asigurând o tranziţie justă la nivel de societate, dar şi de deciziile adoptate în acest sens la nivelul Uniunii Europene (UE), rezultat al procesului de co-decizie dintre Comisia Europeană, Consiliul UE şi Parlamentul European.

Atingerea obiectivului ambițios de neutralitate climatică al UE până în anul 2050[1] necesită investiții semnificative atât din partea UE, prin Planul de investiții al Pactului Ecologic European[2], cât și din partea sectoarelor public și privat la nivel național. Ca parte a Planului UE de acțiune pentru finanțarea creșterii durabile[3], inițiativele legislative la nivel european vizează (i) crearea unui cadru de raportare nefinanciară cuprinzător şi transparent, (ii) introducerea taxonomiei UE pentru creșterea vizibilității participanţilor la piaţa financiară care doresc să investească în activități durabile şi (iii) prezentarea în mod transparent pe pagina internet, în informații precontractuale sau rapoarte periodice a produselor financiare care promovează caracteristici de mediu. Aceste demersuri contribuie la facilitarea dialogului dintre sectorul nefinanciar şi investitori / finanțatori: pe de-o parte, între consumatori şi sectorul privat şi deopotrivă între investitori individuali şi investitori instituționali, într-un sistem de valori ce propune atenție sporită acordată aspectelor de durabilitate. În acelaşi timp, acest proces rămâne complex, laborios şi plin de provocări pentru toate părţile interesate implicate, necesitând (i) coordonare la nivelul sectorului public, din partea statelor membre, pentru formularea poziţiei naţionale în negocieri, şi (ii) consultare extinsă cu sectorul privat, atât la nivel naţional, cât şi în plan european.

Taxonomia UE (Regulamentul (UE) 2020/852[4]) instituie o înțelegere unitară a activităților economice durabile din punct de vedere al mediului în UE, printr-un sistem de clasificare a activităților durabile și stabilirea unor praguri de performanță, reprezentate de criteriile tehnice de examinare pentru şase obiective de mediu: (i) atenuarea schimbărilor climatice; (ii) adaptarea la schimbările climatice; (iii) utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine; (iv) tranziția către o economie circulară; (v) prevenirea și controlul poluării; (vi) protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor. Concomitent, activitatea economică este considerată durabilă din punct de vedere al mediului dacă nu prejudiciază semnificativ niciunul dintre aceste obiective de mediu. Acest sistem permite instituțiilor financiare europene și companiilor să îmbunătățească durabilitatea activităților lor și să se alinieze la tranziția către activități durabile.

În plus, Regulamentul (UE) 2019/2088[5] instituie cerințe uniforme pentru participanții la piața financiară și consultanții financiari în ceea ce privește prezentarea de informații investitorilor finali în legătură cu integrarea riscurilor de durabilitate. Stabilirea unor criterii comune la nivelul UE va aduce beneficii atât pentru investitorii finali, cât și pentru operatorii economici. Astfel, investitorii vor putea identifica entitățile care desfășoară activități economice durabile, comparând din această perspectivă oportunitățile de investiții, în timp ce instituțiile financiar-bancare își vor redefini modelele de afaceri pentru a răspunde noilor cerințe, transformând activitățile durabile într-un potențial vector competitiv.

Raportarea nefinanciară, transparența şi taxonomia UE privind activitățile durabile au reprezentat o parte din subiectele de analiză ale Grupului de lucru înființat prin decizia Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială în octombrie 2020[6], având drept mandat identificarea unor posibile soluții pentru sprijinirea finanțării verzi în România.

Prin activitatea susţinută desfăşurată în perioada noiembrie 2020 – aprilie 2021, la nivelul acestui grup de lucru au fost identificate o serie de vulnerabilități privind cantitatea, calitatea și comparabilitatea informațiilor nefinanciare publicate de companiile raportoare, pentru a răspunde nevoilor investitorilor și altor părți interesate. În urma transpunerii directivei europene care reglementează obligația de publicare de informații nefinanciare[7], entitățile care au un număr mediu de peste 500 de angajați în cursul exercițiului financiar au obligația de a întocmi o declarație nefinanciară ce conține informații privind aspecte de mediu, sociale și despre angajați, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită. În România, mai mult de 700 de entități sunt eligibile de a raporta declarație nefinanciară ca parte a raportului administratorilor sau, pentru anumite tipuri de entități, ca raport separat. Cu toate acestea, declarația nefinanciară este disponibilă eventualilor utilizatori numai pentru un număr mic dintre aceste entități raportoare. Se remarcă astfel fie un grad redus de conformare cu cadrul legislativ actual, fie o transparență limitată în cazul în care declarația nefinanciară este totuşi întocmită, dar nu este publicată pe pagina de internet a entității raportoare. Mai mulți utilizatori semnalează şi absența unor standarde unitare de raportare de durabilitate care generează lipsă de comparabilitate între informațiile nefinanciare publicate şi afectează posibilitatea investitorilor de a măsura riscurile şi a evalua randamentele la nivel de companie, în scopul orientării capitalului.

Aspectele de mai sus rămân în dezbatere pe agenda europeană. La data de 21 aprilie 2021, Comisia Europeană a adoptat un pachet[8] cuprinzător de măsuri vizând îmbunătățirea fluxurilor financiare către activități durabile în UE și facilitând orientarea investitorilor și a companiilor către investiții durabile. Actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei[9] include criteriile tehnice de examinare pentru activitățile din sectoarele economice care au o contribuție substanțială la primele două obiective de mediu, exceptând sectorul agricultură, activitățile referitoare la gazele naturale și energia nucleară din sectorul energie și o parte dintre activitățile din sectorul de fabricație (ce vor face obiectul unui act delegat complementar în cursul acestui an). Ulterior, Comisia Europeană va elabora un act delegat separat care va acoperi celelalte patru obiective de mediu din taxonomia UE.

Totodată, propunerea de directivă privind raportarea de către întreprinderi a informațiilor privind durabilitatea (CSRD)[10] modifică cerințele de raportare existente, prin extinderea numărului de entități raportoare (la companii mari şi companii listate pe piețe reglementate din UE, altele decât microîntreprinderi, crescând numărul acestora de la 11.000 la 50.000 la nivelul UE) şi a informațiilor raportate. Totodată se introduce cerința de auditare şi noțiunea de standarde unitare de raportare a durabilităţii la nivelul UE. Apreciem că în procesul de negociere și ulterior de transpunere în legislaţia naţională un obiectiv ar trebui să fie acoperirea unui număr relevant şi suficient de entități raportoare pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor în materie de durabilitate şi a impulsiona, la nivel de companii, analiza proprie în privința impactului riscurilor de durabilitate asupra afacerilor şi impactului operațiunilor asupra obiectivelor de durabilitate la nivel de societate. Totodată, considerăm oportună crearea unui cadru de publicare şi monitorizare a raportării declarației nefinanciare sau a raportării de durabilitate, în paralel cu sprijinirea companiilor să își dezvolte capacitatea de conformare prin emiterea unor ghiduri de bune practici privind raportarea nefinanciară, elaborarea unor norme de aplicare, inclusiv la nivel de sectoare de activitate, și creșterea gradului de pregătire a personalului. În particular, Grupul de lucru a identificat sectorul IMM ca având o importanță deosebită în promovarea agendei verzi şi a propus măsuri pentru încurajarea raportării nefinanciare de către această categorie de entități, care reprezintă o proporție semnificativă din economia românească şi puncte-cheie în lanțuri de valori ale unor activități durabile, urmărind în acelaşi timp evitarea creşterii poverii administrative.

De cealaltă parte, din martie 2021, entitățile financiare care iau în considerare efectele negative ale deciziilor de investiții asupra factorilor de durabilitate și creatorii de produse care promovează, printre altele, caracteristici de mediu sau sociale sau au ca obiectiv investiții durabile, au obligativitatea de a publica o serie de indicatori complecși referitori la companiile din portofoliu (de exemplu: emisiile de carbon tip 1-3, producția de deșeuri, media diferenței salariale de gen şi altele). La momentul actual nu există un sistem de raportare care să asigure diseminarea unor astfel de informații între companii nefinanciare şi investitorii lor şi, mai mult decât atât, de cele mai multe ori astfel de informații nu sunt disponibile pentru monitorizare şi evaluare nici la nivelul entităților nefinanciare respective. În acest context, proiectarea unui cadru digitalizat de raportare de date devine esențială pentru dezvoltarea de produse financiare verzi care să promoveze investiții durabile, aliniate taxonomiei şi obiectivelor UE.

Dincolo de cerințele de reglementare, momentul actual este un prilej bun de reflecție pentru companii, indiferent de talia acestora, în care să se întoarcă, cu un ochi critic, la ceea ce le definește ca organizații, şi să chestioneze dacă misiunea, operațiunile, produsele lor sunt adaptate acestei noi realităţi care implică riscuri, dar oferă și oportunități. Reorientarea investițiilor către tehnologii și întreprinderi durabile, asigurând pașii către un viitor mai curat, poate lua în calcul taxonomia UE, în timp ce raportarea nefinanciară - într-un format digital, simplu şi cuprinzător - alături de cea financiară tradițională, reprezintă un instrument necesar, de utilizat şi de diseminat, pentru a răspunde provocărilor generate de procesul de transformare a economiei. Una din concluziile grupului de lucru este că îmbunătățirea raportărilor nefinanciare ale firmelor cu privire la activitățile verzi poate accelera semnificativ procesul de creditare a acestor tipuri de investiţii inclusiv în ţara noastră.

 

Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a KPMG, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Finanțelor sau Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel aceaste instituții.

 


[1] https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro

[2] Comunicatul de presă este disponibil la https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_17

[3] Detalii disponibile la https://ec.europa.eu/info/publications/sustainable-finance-renewed-strategy_ro

[4] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32020R0852

[5] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32019R2088

[6] Raportul acestui Grup de lucru a fost publicat în iunie 2021 și este disponibil la http://www.cnsmro.ro/res/ups/Raport-CNSM-pentru-sprijinirea-finantarii-verzi_PUB.pdf

[7] Directiva 2014/95/UE din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari, disponibilă la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32014L0095&from=EN

[8] COM (2021) 188 Taxonomia UE, raportarea de către întreprinderi de informații în materie de durabilitate, preferințele în materie de durabilitate și obligațiile fiduciare: Orientarea finanțării către Pactul verde european https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52021DC0188&from=EN

[9] În limba engleză https://ec.europa.eu/finance/docs/level-2-measures/taxonomy-regulation-delegated-act-2021-2800_en.pdf

[10] În limba engleză https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52021PC0189

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Ana Holobiuc

Ana Holobiuc

Referent de specialitate, Directia Monitorizare a platilor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori