Autorii articolului:

Bogdan Munteanu, Banca Națională a României

Rozália Pál, Banca Europeană de Investiții

Vlad Teodorescu, Autoritatea de Supraveghere Financiară

 

Despre fenomenul de încălzire a climei, ca o consecință directă a emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă, provenind în special din activități economice, se discută de decenii, la nivelul specialiștilor, al cercetătorilor, al autorităților publice și private, la nivel internațional dar și local, inclusiv în cadrul societății civile.

 

Acordul de la Paris – un reper primordial pentru apelul global la acțiune

 

Încă din anul 1992, Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) a stabilit bazele pentru abordarea acestei problematici din ce în ce mai stringente. Ulterior, în 12 decembrie 2015, în cadrul Conferinței Părților (COP21), a fost adoptat Acordul de la Paris (1),   pentru limitarea încălzirii climei. România a transpus Acordul de la Paris prin legea nr. 57 / 2017 (2).

Această tranziție sistemică spre economii nepoluante implică reduceri ample ale emisiilor de gaze cu efect de seră în toate sectoarele, explorarea unui portofoliu larg de opțiuni de atenuare a efectelor climatice negative și o creștere semnificativă a investițiilor. Economiile se confruntă cu o situație de urgență climatică care solicită acțiuni colective, iar mediul financiar, poate lua un rol de sprijin în abordarea acestei problematici complexe, devenind parte a soluției globale, prin instrumentele și competențele aflate în sfera de activitate publică și privată. Din perspectiva Băncii Centrale Europene, așa cum se arată în cel mai recent Raport asupra Stabilității Financiare (3), publicat în luna mai a acestui an, riscurile financiare determinate de schimbările climatice ar putea afecta economia și sistemul financiar în zona euro. Spre exemplu, pierderile economice produse de fenomene meteo extreme au reprezentat aproximativ 1 la sută din Produsul Intern Brut al zonei euro, în contextul în care doar o treime din riscurile de pierderi economice legate de fenomene climatice sunt asigurate. Sub aspecte legate de riscurile de tranziție, se apreciază că active bancare de peste 4.000 de miliarde de euro sunt expuse, ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră directe, a celor rezultate din producția de energie, cât și a celor emise indirect, pe tot parcursul lanțurilor de distribuție integrată. Prin același raport, se arată că, pe măsură ce piețele financiare pentru instrumente verzi s-au dezvoltat, băncile din zona euro au sporit rolul finanțării ecologice în economiile europene.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în anul 2019 emisiile de carbon au totalizat aproximativ 33 miliarde tone (4). În vederea menținerii încălzirii globale la valori sub 2 grade Celsius, emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să se diminueze într-un ritm anual de 6 la sută până în anul 2050, ceea ce ar necesita un volum semnificativ de investiții (5). La nivel european, estimările Grupului de experți privind finanțarea durabilă (High-Level Group on Sustainable Finance, HLEG) arată că pentru a atinge numai țintele de energie și politică climatică ar fi necesare investiții suplimentare anuale de aproximativ 180 miliarde euro în domenii precum renovarea și creșterea eficientizării energetice a clădirilor, energii regenerabile sau transporturi cu emisii reduse de carbon, iar necesarul este concentrat în principal în statele membre din Europa Centrală și de Est (6).

În data de 12 decembrie 2017, cu prilejul primului ”One Planet Summit”, organizat la inițiativa Franței, opt bănci centrale și autorități de supraveghere au decis constituirea unei organizații internaționale, ce are ca obiectiv principal să susțină Acordul de la Paris în limita mandatelor membrilor săi. Astfel, a fost înființată Rețeaua pentru Ecologizarea Sistemului Financiar (Network for Greening the Financial System – NGFS), iar membrii săi urmăresc să contribuie la dezvoltarea gestionării riscurilor de mediu și climatice în sectorul financiar și să mobilizeze finanțări care să susțină tranziția spre o economie durabilă. Banca Națională a României a devenit membru al NGFS în anul 2020 (7).

 

Uniunea Europeană – Pactul Verde European, strategia UE în abordarea schimbărilor climatice

 

Domeniul ”finanțelor verzi” cunoaște o ascensiune accelerată, fiind considerat o prioritate de importanță deosebită pentru viitorul Uniunii Europene. La nivelul Băncii Centrale Europene, preocupări pentru ecologizarea sistemului financiar european au fost exprimate de membrii marcanți ai acestei instituții, un exemplu relevant fiind alocuțiunea domnului Benoît Coeure, membru al Conducerii executive a BCE la acel moment, cu tema “Monetary Policy and Climate Change” (8), prezentarea domnului Luis de Guindos, Vicepreședinte al BCE, cu tema „Implications of the transition to a low-carbon economy for the euro area financial system” (9) și discursul Președintelui BCE, Christine Lagarde, cu tema „Climate change and the financial sector” (10). De asemenea, în anul 2017, Comisia Europeană a publicat documentul de referință „Defining "green" in the context of green finance” – raport final (11), pentru conturarea ariei finanțărilor „verzi”, în linie cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și ale Acordului de la Paris în domeniul climatic.

Pactul Verde European (12) prezentat în luna decembrie a anului 2019 de către Comisia Europeană, ar permite Europei să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050, să protejeze biodiversitatea, să dezvolte o economie circulară și să elimine factorii de poluare a mediului, urmărindu-se competitivitatea la nivel internațional și echitatea socială pentru compensarea efectelor adverse în procesul de tranziție spre o economie ecologică.

În discursul din 16 septembrie 2020 privind Starea Uniunii (13), președintele Comisiei Europene, Ursula von den Leyen, a propus alocarea pentru obiectivele Pactului Verde European a 37 la sută din fondurile ”Next Generation EU”, ce totalizează 750 miliarde EUR și finanțarea a 30 la sută din această sumă prin emisiuni de obligațiuni verzi, precum și pachetul de reformă ”Fit for 55” (14, 15) prin care se urmărește reducerea netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55 la sută pana in 2030 față de nivelurile din 1990.

 

Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială – raport privind perspectivele de sprijinire a finanțării ecologice în România

 

În acest context, la nivelul Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială (CNSM) a fost constituit un grup de lucru ce a pregătit un raport (16) privind finanțarea verde în România. Raportul a fost adoptat de Consiliul General al CNSM la începutul lunii iunie din acest an și urmărește (i) să prezinte un set de recomandări legate de diminuarea posibilelor efecte negative generate de riscul climatic la adresa sistemului financiar și a economiei reale, (ii) să eficientizeze economia, orientând-o spre sectoare sustenabile pe termen mediu si lung, în linie cu agenda europeană și (iii) să conducă la îmbunătățirea accesului la finanțare privind implementarea proiectelor care pot diminua riscul climatic. Astfel, grupul de lucru la nivelul CNSM a reunit experți din domenii variate, ce a inclus reprezentanți ai Băncii Naționale a României, ai ministerelor de resort din cadrul Guvernului României (inclusiv din partea Ministerului Finanțelor Publice), ai Autorității de Supraveghere Financiară, ai Administrației prezidențiale și ai instituțiilor financiare internaționale, fiind totodată invitați să participe și reprezentanți ai sectorului privat din România, pentru sprijinirea finanțărilor ecologice.

Grupul de lucru a identificat 16 recomandări, a căror implementare va fi atent monitorizată, iar acestea privesc o creștere sustenabilă a finanțării proiectelor verzi, sprijinirea schimbărilor structurale în economie în procesul de tranziție spre ecologizare și modalități de îmbunătățire a transparenței și a gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice în economie și la nivelul sistemului financiar românesc, aducând în discuție oportunități de evaluare a unui set de măsuri care să răspundă la impactul negativ al schimbărilor climatice.

În acest context internațional orientat spre ecologizarea economiilor, miza schimbărilor climatice este ridicată pentru economia românească, atât din perspectiva oportunităților, inclusiv prin atragerea fondurilor europene de aproximativ 60 miliarde EUR (doar pentru finanțarea proiectelor ecologice), cât și a costurilor în cazul în care această tranziție ar fi întârziată. Firmele din România care activează în sectoare cu emisii de carbon semnificative generează peste 40 la sută din valoarea adăugată produsă și cumulează peste 50 la sută din activele tuturor companiilor din țară. Prin politici adecvate, aceste firme ar putea să-și crească activitatea și accesul la finanțare în mod sustenabil.

 

 

Instituțiile financiare internaționale – rol esențial în sprijinirea investițiilor ecologice

 

Instituțiile financiare internaționale (precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții) încurajează finanțările ecologice, dezvoltând expertiză și capacitate pentru asistență tehnică de specialitate și consultanță strategică. Parteneriatul României cu instituțiile financiare internaționale ar putea fi dezvoltat în relațiile cu băncile autohtone în ceea ce privește finanțarea IMM-urilor, dar și direct la nivelul proiectelor ecologice ale întreprinderilor mari și instituțiilor publice, prin atragerea de finanțare suplimentară.

Banca Europeană de Investiții (BEI) va deveni banca climatică a UE. Strategia BEI în domeniul acțiunilor climatice (17), aprobată în luna noiembrie a anului 2019, are trei piloni centrali: stabilirea țintei de 1.000 de miliarde EUR pentru investiții în acțiuni în domeniul climei și al sustenabilității mediului, în perioada 2021-2030, creșterea graduală a ponderii finanțării acțiunilor în domeniul climei la 50 la sută până în 2025 și după acest an, precum și alinierea, la nivel de grup, a activităților de finanțare cu principiile și obiectivele Acordului de la Paris (18), ceea ce s-a implementat începând din anul 2021. De asemenea, conform politicii de creditare în domeniul energiei, BEI nu va mai finanța din anul 2022 investițiile în combustibili fosili. În plus, BEI va stabili un pachet pentru tranziție energetică pentru statele membre și regiunile cele mai afectate.

Grupul BEI, în calitate de bancă specializată în investiții a UE, este un important pilon de sprijin pentru realizarea obiectivelor pe termen lung din Pactul Verde European, printr-un spectru larg de produse financiare și servicii de consultanță. Prin intermediul Fondului European de Investiții (FEI), Grupul BEI susține dezvoltarea unui ecosistem inovator și ecologic: fonduri de capital de risc, transfer de tehnologie, dar și mobilizări de resurse și capital privat (în special privind infrastructura).

În perioada 2012-2019, BEI a sprijinit investirea a peste 150 de miliarde EUR în acțiuni în domeniul climei, din care peste 20 miliarde EUR au fost investiți în țările în curs de dezvoltare. BEI a crescut în mod constant proporția de finanțare pentru acțiuni în domeniul climei, de la 25 la sută în 2014 la 31 la sută în anul 2019. În ceea ce privește reziliența la schimbările climatice, BEI a lansat un sistem de evaluare a riscurilor în februarie 2019. Astfel, toate proiectele noi de investiții sunt examinate în mod sistematic în etapa de evaluare, urmărindu-se vulnerabilități la schimbările climatice. Exemple de programe BEI privind investițiile verzi sunt Cleaner Transport Facility, European Local Energy Assistance (ELENA) facility, European Initiative for Building Renovation, “EIB-R”, InnovFin Energy Demo Projects, Clean Oceans Initiative, Natural Capital Financing Facility si Circular City Funding.

Totodată, BEI a fost pionierul obligațiunilor de conștientizare a riscurilor climatice (Climate Awareness Bonds, CAB), prima emisiune de obligațiuni verzi din lume având loc în anul 2007. Astfel în perioada 2007-2020, BEI a emis peste 33 miliarde EUR de astfel de instrumente, în 17 monede, cu scadențe cuprinse între 2-27 de ani. În timp ce sumele provenite din emisiunile de CAB sunt alocate proiectelor care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, sumele provenind din obligațiunile de conștientizare a sustenabilității (Sustainability Awareness Bonds, SAB) sunt alocate proiectelor care contribuie la obiectivele de mediu și de durabilitate socială. În anii 2019 și 2020, BEI a emis deja zece astfel de SAB, în valoare de 4,5 miliarde EUR, ce se adaugă la cele 14,6 miliarde EUR provenind din emisiunile de obligațiuni de conștientizare a schimbărilor climatice și durabilitate.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) își propune să devină o bancă verde majoritară (19) până în anul 2025, crescând obiectivele de finanțare ecologică și cu emisii reduse de carbon la peste 50 la sută din volumul său anual de afaceri până în 2025. De asemenea, BERD are o serie de programe pentru finanțarea verde, în cadrul inițiativei privind tranziția la o economie verde (Green Economy Transition). Exemple de programe privind investițiile verzi sunt Green Economy Financing Facilities, Green City Action Plans sau Technology and Transport Inovation Support.

 

Piețele de capital – o importanță deosebită pentru finanțările verzi

 

Conform Reuters (20), pe baza datelor companiei Refinitiv, pe parcursul anului 2020, emisiunile de obligațiuni sustenabile au totalizat 544,3 miliarde USD la nivel global, în creștere cu 96 la sută comparativ cu anul 2019. Totodată, agențiile de rating au început să urmărească cu atenție aspectele legate de factorii de mediu, sociali și de guvernanță, aceștia fiind incluși în analizele de risc.

Respectarea angajamentelor internaționale privind combaterea eficientă a schimbărilor climatice necesită eforturi financiare semnificative pentru investiții și activități în direcția reducerii emisiilor de carbon sau pentru adaptarea la schimbările climatice. Obligațiunile verzi suverane ar putea oferi oportunitatea de a finanța implementarea măsurilor de politici publice pentru ecologizarea economiilor, asigurând în același timp diversificarea bazei de investitori în instrumentele de datorie publică. Totodată, cadrul transparent de emisiune și raportare a obligațiunilor verzi (21) asigură prioritate în implementarea acestor politici și garantează investitorilor că finanțarea acestor activități va fi asigurată pe măsură ce fondurile obținute din obligațiuni sunt disponibilizate.

Liderii globali au adoptat măsuri cu privire la angajamentele pentru o creștere sustenabilă și incluzivă. Orientarea consumatorilor spre soluții durabile (și care contribuie la reducerea poluării) favorizează noi investiții și instrumente de finanțare cu rezultate generate prin tehnologii ecologice, ecologizarea transporturilor, decarbonizarea sectorului energetic, promovarea eficienței energetice pentru clădiri și colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor globale de mediu.

România poate valorifica aceste oportunități, iar poziționarea ca țară atractivă pentru investițiile străine directe din sectoarele verzi este sprijinită de progresele realizate în ultimele decenii, perioadă în care țara noastră a înregistrat, spre exemplu, cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din regiune, respectiv raportat la media UE, promovând cele mai ample planuri privind ponderea în domeniul energiei regenerabile în totalul surselor de energie.

Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României, a Băncii Europene de Investiții și a Autorității de Supraveghere Financiară din România și nu implică sau angajează în niciun fel aceste instituții.

 

 

Bibliografie:

(1) Textul Conferinței Părților (COP21) sub Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), ”Acordul de la Paris” (2015), https://unfccc.int/sites/default/files/english_paris_agreement.pdf

(2) Parlamentul României, Legea nr. 57 / 2017 pentru ratificarea Acordului de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 și semnat de România la New York în anul 2016, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/188442

(3) Banca Centrală Europeană, Raportul asupra Stabilității Financiare, ”Climate-related risks to financial stability” (2021), https://www.ecb.europa.eu/pub/financial-stability/fsr/special/html/ecb.fsrart202105_02~d05518fc6b.en.html

(4) Agenția Internațională pentru Energie, Emisiile globale de CO2 în anul 2019, (2020), https://www.iea.org/articles/global-co2-emissions-in-2019

(5) New Energy Outlook 2020, Economic Transition Scenario, BloombergNEF (2021), https://about.bnef.com/blog/emissions-and-coal-have-peaked-as-covid-19-saves-2-5-years-of-emissions-accelerates-energy-transition/

(6) Comisia Europeană, Raport al HLEG Sustainable Finance, ”Financing a Sustainable European Economy”, (2018), https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/180131-sustainable-finance-final-report_en.pdf

(7) BNR, Relații Internaționale, (2020) https://bnro.ro/Re%c8%9beaua-pentru-ecologizarea-sistemului-financiar--21812.aspx

(8) Banca Centrală Europeană, Discurs al domnului Benoît Coeure, ”Monetary policy and climate change”, (2018) https://www.ecb.europa.eu/press/key/date/2018/html/ecb.sp181108.en.html

(9) Banca Centrală Europeană, Discurs al domnului Luis de Guindos, ”Implications of the transition to a low-carbon economy for the euro area financial system”, (2019), https://www.ecb.europa.eu/press/key/date/2019/html/ecb.sp191121_1~af63c4de7d.en.html

(10) Banca Centrală Europeană, Discurs al doamnei Christine Lagarde, ”Climate change and the financial sector”, (2020), https://www.ecb.europa.eu/press/key/date/2020/html/ecb.sp200227_1~5eac0ce39a.en.html

(11) Oficiul pentru publicații al UE, Raportul ”Defining green în the context of green finance”, (2017), https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/0d44530d-d972-11e7-a506-01aa75ed71a1/language-en

(12) Comisia Europeană, Strategia ”EU Green Deal”, (2019), https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro

(13) Comisia Europeană, Discurs al Președintei Ursula von der Leyen privind Starea Uniunii, (2020), https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/SPEECH_20_1655

(14) Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, COM 562 (2020), https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020DC0562&from=EN

(15) Programul de lucru pentru anul 2021 al Comisiei europene, https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:91ce5c0f-12b6-11eb-9a54-01aa75ed71a1.0023.02/DOC_1&format=PDF

(16) Raport al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) (2021): Analiza Grupului de lucru pentru sprijinirea finanțării verzi,http://www.cnsmro.ro/res/ups/Raport-CNSM-pentru-sprijinirea-finantarii-verzi_PUB.pdf

(17) Banca Europeană de Investiții, ”EIB Climate Strategy”, (2020), https://www.eib.org/attachments/strategies/eib_climate_strategy_en.pdf

(18) Banca Europeană de Investiții, ”EIB Group Climate Bank Roadmap 2021-2025”, (2020), https://www.eib.org/en/publications/the-eib-group-climate-bank-roadmap

(19) Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ”Green Economy Transition 2021-2025”, (2021), https://www.ebrd.com/cs/Satellite?c=Content&cid=1395293641654&pagename=EBRD%2FContent%2FDownloadDocument

(20) Reuters, ”Sustainable bond sales, equity-raising at record highs in 2020 - Refinitiv data”, (2021), https://www.reuters.com/article/sustainable-finance-bonds-data-idUSL8N2JQ2ZY

(21) Comisia Europeană, EU Green Bonds Standard, (2021), https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/banking-and-finance/sustainable-finance/eu-green-bond-standard_en

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Bogdan Munteanu

Bogdan Munteanu

Expert, Directia Relatii Internationale

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori