Conform datelor IFC, 40 la sută din totalul IMM-urilor din țările emergente înregistrează anual o nevoie de finanțare neacoperită de aproximativ 5200 miliarde dolari[1]. Din această sumă, aproximativ 800 miliarde de dolari revin IMM-urilor din zona Europei și Asiei centrale. Costul de oportunitate al nerealizării dezvoltării potențiale a IMM-urilor este dat de faptul că ele sunt principalul angajator din orice economie.

În România existau aproximativ 1,36 milioane entități economice active (aproape 380 de mii de PFA-uri și 985 de mii de companii) în 2019. Puțin peste 10 la sută dintre companiile nefinanciare (fie ele IMM-uri sau corporații) au apelat la credite bancare în anul 2020 și 2021[2], majoritatea finanțării lor (peste 60 la sută) provenind din reinvestirea profitului. Băncile comerciale declară că se află în concurență pentru acordarea de credite către 20 la sută dintre companiile nefinanciare, restul neîndeplinind criteriile de capitalizare.

Cercetarea de față[3] a avut ca obiectiv analiza modului în care întreprinderile mici și mijlocii, fie ele microîntreprinderi, întreprinderi mici sau mijlocii, își evaluează relația cu băncile comerciale din România. Eșantionul a fost construit astfel încât să includă cât mai multe întreprinderi din aceste grupe, de aceea rezultatele nu pot fi extrapolate la ansamblul relațiilor tuturor tipurilor de entități cu băncile. Sondajul nu este reprezentativ la nivelul țării, pentru că a cuprins doar câteva județe din Transilvania.

Principalele trei concluzii ale analizei datelor culese sunt următoarele: (i) pentru jumătate dintre IMM-uri, relația cu băncile comerciale din România se reduce contul curent; (ii) 15 la sută dintre IMM-urile participante consideră că băncile nu sunt interesate decât de a nu prelua riscuri de la clienți, iar documentația cerută este mult prea stufoasă și dificil de completat; (iii) cu cât dimensiunea entității este mai mică, cu atât este mai mare reticența în abordarea unui credit de la bănci.

Concluziile cercetării nu sunt diferite de cele publicate în analizele BNR. Sondajul de față contribuie la analiza relației mediului de afaceri cu băncile comerciale prin două elemente. Pe de-o parte, sondajul arată care este percepția, pe tipuri de firme mici și mijlocii, asupra relației cu instituțiile de credit. Pe de altă parte, această analiză arată care sunt unele dintre motivele pentru care aceste categorii de firme nu doresc să se angajeze într-o relație cu băncile comerciale[4].

 

Tipologia firmelor incluse în eșantion

 

Clasificarea companiilor care au răspuns sondajului a fost realizată după numărul mediu de salariați din ultimul an, firmele fiind incluse fie în categoria microîntreprinderi (0 – 9 salariați), fie în companii mici (10 – 49 salariați), respectiv întreprinderi de mărime mijlocie (50 – 249 salariați). Dintre cele aproximativ 300 de companii care au răspuns sondajului, și ale căror răspunsuri au fost validate, aproape jumătate (47,1 la sută) sunt microîntreprinderi, iar 37,7 la sută sunt întreprinderi mici, în timp ce doar 14,5 la sută reprezintă proporția firmelor mijlocii.

Repartizarea geografică a răspunsurilor sondajului, nereprezentativă pentru nivelul întregii țări, arată că firmele din patru județe – Harghita, Sălaj, Cluj și Mureș – însumează peste 90 la sută din totalul companiilor incluse în cercetare. Astfel, răspunsurile validate ale companiilor din Harghita au reprezentat 29,1 la sută din total, urmate de 25,6 la sută în județul Sălaj, 20,9 la sută Cluj, respectiv 15,7 la sută în cazul județului Mureș. Structura, după numărul de salariați, este similară în județele incluse în sondaj cu structura la nivel național. Repartizarea în profil teritorial a companiilor este de 55,8 la sută pentru mediul urban și 44,2 la sută în mediul rural.

Principala ramură în care activează firmele incluse în sondaj este comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (30,7 la sută din companii), urmate de cele care lucrează în domeniul industriei prelucrătoare (23 la sută), construcții (8,6 la sută), respectiv activități profesionale, științifice și tehnice (7,4 la sută) și transport și depozitare (7 la sută). Din punctul de vedere al structurii pe ramuri ale economiei, datele obținute din sondaj sunt relevante, pentru că la nivel național 29 la sută din întreprinderi sunt active în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul; reparării autovehiculelor și motocicletelor, iar una din zece întreprinderi este activă în construcții.

În totalul companiilor cu activitate în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul; reparării autovehiculelor și motocicletelor, jumătate sunt microîntreprinderi, iar o treime sunt întreprinderi mici. În industria prelucrătoare 44 la sută din companii sunt reprezentate de întreprinderi mici, iar 31 la sută de firme mijlocii. Din punctul de vedere al dimensiunii întreprinderilor, sondajul nu este relevant la nivel național, pentru că, pentru principalele ramuri în care activează IMM-uri, au fost incluse în eșantion un număr echilibrat de microîntreprinderi și întreprinderi mici, în timp ce la nivel național, în aceste ramuri, domină microîntreprinderile.

 

Principalele canale de interacțiune ale IMM-urilor cu băncile comerciale

 

Majoritatea IMM-urilor chestionate (56,1 la sută) au relații financiare doar cu o singură bancă comercială, în timp ce un sfert dintre acestea folosesc serviciile oferite de două instituții de credit, iar una din zece IMM-uri apelează la mai mult de trei bănci pentru a își acoperi nevoile de servicii financiare. Patru la sută din firme sunt companii de mărime mijlocie, care folosesc serviciile a mai mult de trei bănci.

Dintre firmele care au relații doar cu o singură instituție de credit, 60 la sută sunt microîntreprinderi, iar aproape o treime sunt întreprinderi medii și doar una din zece este firmă mijlocie. Cele mai multe dintre întreprinderile care au relație cu o singură bancă activează în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul; reparării autovehiculelor și motocicletelor (30 la sută), iar 22 la sută dintre ele în industria prelucrătoare, în timp ce 10 la sută sunt angrenate în construcții. În cazul IMM-urilor care au relații cu două bănci, cele mai multe (48 la sută) sunt întreprinderi mici, iar 45 la sută dintre acestea sunt microîntreprinderi.

Jumătate dintre companiile incluse în sondaj nu au decât un cont curent, cele mai multe dintre aceste companii fiind microîntreprinderi (54 la sută), iar o treime dintre ele fiind fie de dimensiuni mici și una din zece fiind reprezentată de întreprinderi mijlocii. Ramurile în care activează acestea sunt comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (31 la sută), respectiv industria prelucrătoare (22 la sută).

Între produsele bancare oferite firmelor cel mai popular este linia de credit, care este accesată de 40 la sută dintre ele. Între acestea, peste două treimi sunt împărțite aproape în mod egal între întreprinderile de dimensiuni mici și microîntreprinderi. Aceste companii activează cu predilecție în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul; reparării autovehiculelor și motocicletelor (30 la sută), iar 23 la sută dintre ele în industria prelucrătoare, în timp ce 10 la sută sunt angrenate în ramura activități profesionale, științifice și tehnice.

Una din zece companii din totalul eșantionului are linii de credit de la două bănci, iar aceste companii sunt în principal întreprinderi de dimensiuni mici și activează în principal în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (37 la sută), respectiv în ramura transport și depozitare (19 la sută).

Un sfert din totalul companiilor au cel puțin un credit pentru investiții, acest tip de finanțare fiind mai des întâlnit în cazul întreprinderilor mici (46,3 la sută), fiind mai puțin preferat de firmele mijlocii, pentru că doar una din cinci a accesat un astfel de instrument de finanțare. Domeniile de activitate pentru aceste firme sunt comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (31 la sută), industria prelucrătoare (23 la sută), respectiv construcțiile (11 la sută).

 

Creditarea de la bănci și alternativa IFN

 

Având în vedere că linia de credit pare să fie instrumentul de credit preferat de IMM-uri, era de așteptat ca băncile să ușureze efortul IMM-urilor în accesarea acestuia. Conform datelor din acest sondaj, pentru o treime dintre firmele care au accesat acest instrument, pregătirea documentației a durat, în medie, două săptămâni, în timp ce pentru aproape 30 la sută dintre ele durata a fost de 1 săptămână, iar pentru 5 la sută dintre IMM-uri procedura a durat mai mult de o lună.

Între firmele pentru care durata întocmirii documentației a fost de o săptămână, cele mai multe (29 la sută) activează în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (ceea ce reprezintă 13 la sută din totalul IMM-urilor care își desfășoară activitatea în această ramură, conform eșantionului). Interesant este faptul că sunt mai multe microîntreprinderi și întreprinderi mici care au întocmit documentația într-o săptămână decât întreprinderi mijlocii.

La polul opus, pentru firmele care au înregistrat cea mai lungă procedură, de peste o lună, cele mai multe activează tot în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (ceea ce reprezintă 5 la sută din totalul IMM-urilor care își desfășoară activitatea în această ramură, din eșantionul ales). În plus, sunt mai puține întreprinderi mijlocii care au avut o durată atât de mare a întocmirii documentației, comportamentul afectând în special întreprinderile mici.

Majoritatea IMM-urilor care au accesat o linie de credit de la bănci au beneficiat de sprijinul instituției de credit în întocmirea documentației. Astfel, pentru 40 la sută din aceste firme banca a ajutat firma pas cu pas în întocmirea dosarului, iar în cazul unora dintre aceste firme banca chiar a completat dosarul pe baza informațiilor pe care deja le deținea despre companie. Completarea de către bancă a dosarului s-a realizat pentru una din zece întreprinderi din întregul eșantion, acestea fiind în special microîntreprinderi sau firme mici care își desfășoară activitatea în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv în construcții și mai puțin în industria prelucrătoare, așa cum ar fi fost de așteptat.

Există și IMM-uri care nu au găsit la instituția de credit un partener în completarea documentației necesare accesării unei linii de credit. Acest lucru este valabil pentru 14 la sută dintre IMM-urile care au obținut o linie de credit, ele primind doar indicații de la bancă. Aceste întreprinderi sunt în mod egal împărțite între firme mici și microîntreprinderi, iar ramura care apare în plus, față de comerț și industria prelucrătoare, este cea de transport și depozitare. Aproape 40 la sută dintre toate firmele de transport și depozitare din eșantion au avut o astfel de experiență cu instituția de credit.

Un sfert dintre firmele chestionate au accesat un credit de investiții în ultimii doi ani. Jumătate dintre acestea au avut o interacțiune pozitivă cu instituția de credit pentru că aceasta le-a acordat ajutor pas cu pas în completarea dosarului. Pe de altă parte, puțin peste o treime dintre aceste companii au primit doar indicații la întocmirea actelor necesare aprobării creditului. În ambele cazuri, companiile mai mult reprezentate sunt cele de mărime mică, ceea ce arată că nu dimensiunea întreprinderii este cea care determină atitudinea băncii față de clientul IMM. Pe de altă parte, ramura în care activează IMM-ul influențează decizia băncilor, în sensul în care companiile din transport și depozitare sunt dezavantajate față de cele din comerț și industria prelucrătoare.

Durata medie a întocmirii dosarului necesar accesării unui credit de investiții s-a situat între două săptămâni (aproape 40 la sută din răspunsuri) și o lună (aproape 30 la sută din răspunsuri). Este de subliniat faptul că aproape una din cinci companii care a luat un credit de investiții a reușit să finalizeze documentația în decurs de o săptămână, iar 15 la sută dintre IMM-uri au avut nevoie de peste o lună pentru a întocmi actele. Jumătate dintre companiile care au reușit să termine documentația într-o săptămână sunt firme de dimensiune mică și care activează în domeniul construcțiilor (aproape una din cinci companii din totalul companiilor din construcții, conform eșantionului) sau al transporturilor și depozitării (16 la sută din totalul firmelor din această ramură, având în vedere eșantionul ales). În ceea ce privește companiile care au avut nevoie de peste o lună pentru a finaliza dosarul pentru accesarea creditului, acestea sunt aproape în totalitate firme mici și mijlocii, ele activând în special în industria prelucrătoare.

Alternativa utilizării creditului de la IFN nu a fost utilizată de IMM-uri în ultimii doi ani decât în proporție de 17 la sută. Principalul motiv care a făcut IMM-urile să apeleze la creditarea de la IFN-uri a fost, în aproape jumătate dintre cazuri, nevoie urgentă de lichiditate. Argumentul principal pentru apelarea la IFN și nu la alte soluții de finanțare în cazul IMM-urilor a fost, cel puțin pentru 40 la sută dintre ele, profesionalismul IFN-ului, care a găsit soluția de finanțare optimă pentru nevoia companiei. Avantajul pe care aproape o treime dintre IMM-urile care au lucrat cu un IFN îl percep, în relația de creditare cu un IFN relativ la cea cu o bancă, este faptul că numărul de acte necesare este mai mic decât la o bancă.

 

Relațiile în afara creditării

 

Pandemia a accelerat digitalizarea, iar o parte dintre băncile comerciale au oferit clienților lor o serie de servicii. Cercetarea de față, întreprinsă la un an de la ridicarea stării de urgență, arată că doar pentru una din cinci firme a fost adăugat între serviciile oferite de bănci și legarea gratuită a casei de marcat la POS. Certificate digitale calificate gratuite pentru a semna oricând și oriunde, o funcție care ar fi ușurat activitatea companiilor in interacțiunea lor atât cu autoritățile statului în pandemiei, este semnalată doar de 17 la sută dintre IMM-uri. Dintre aceste firme, cele mai numeroase sunt microîntreprinderi care activează în comerț.

Un alt serviciu, care ar putea atrage IMM-urile către bănci, este cel de direct debit cu alți clienți/parteneri ai băncii la care au contul curent. O astfel de variantă de scădere a costurilor de management al lichidității pentru IMM-uri este oferit doar pentru 14 la sută dintre ele, iar dintre acestea aproape jumătate sunt microîntreprinderi, iar întreprinderi mijlocii doar 7 la sută. Doar o treime dintre aceste firme sunt active în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (ceea ce reprezintă doar 14 din totalul IMM-urilor cu activitate în această ramură cuprinse în eșantion), deși pentru ele ar putea fi un avantaj în îmbunătățirea managementului lichidității.

Cele două exemple de servicii care ar putea fi atașate contului curent deschis la băncile comercial nu au fost alese întâmplător. Fintech-urile, fie ele persoane juridice din România sau din spațiul UE, sunt mult mai eficiente decât băncile în ceea ce privește serviciile de management al lichidității, iar certificatele digitale calificate sunt ușor de integrat pentru ele, având în vedere că ele lucrează inclusiv cu cele mai noi mijloace digitale.

Băncile comerciale au un avantaj competitiv în fața oricărui fintech. Natura relației lor cu firmele, din toată țara și din mai multe ramuri economice, le permite să capete o cunoaștere în amănunt a mersului economiei. În acest caz, este de așteptat ca băncile să atragă clienții cu servicii de consultanță legate atât de evoluția economiei românești, cât și de evoluția domeniului în care îți desfășoară activitatea IMM-ul client, respectiv cu programe de educație financiară.

Cercetarea de față arată că astfel de servicii sunt oferite pentru 42 la sută dintre IMM-uri. Cele mai multe dintre IMM-urile care primesc astfel de informații (20 la sută din IMM-urilor cuprinse în eșantion) primesc de fapt generalități legate de evoluțiile economice din țară.

Având în vedere atât importanța investițiilor în economie, bazată și pe sectorul construcțiilor, cât și istoricul băncilor din România în ceea ce privește creditele imobiliare, este de așteptat ca băncile se fie interesate de firmele care activează în construcții. Consultanță cu privire la domeniul în care firma își desfășoară afacerea este acordată doar pentru 13 la sută din IMM-uri, iar dintre acestea doar 17 la sută sunt companii care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor, ceea ce echivalează cu 27 la sută din totalul companiilor care sunt angrenate în construcții, conform eșantionului ales.

Educația financiară a fost considerată principalul motiv pentru care relațiile băncilor cu clienții s-au deteriorat după criza financiară la nivel global. În acest caz, este de așteptat ca băncile să fie mai interesate de programele de educație financiară, iar una dintre metodele de a disemina programe de educație este prin intermediul clienților băncilor care au și cei mai mulți angajați – IMM-urile. Sondajul de față dezvăluie că doar 12 la sută dintre IMM-urile cuprinse în eșantion beneficiază de programe de educație financiară, iar jumătate dintre aceste firme activează în comerț.

 

Viitorul relației cu băncile

 

Relația actuală a IMM-urile cu băncile comerciale este complicată și de faptul că pentru 59 la sută dintre acestea, băncile comerciale nu oferă niciun serviciu suplimentar, cu excepția contului curent. Aceste tratament este aplicat în special microîntreprinderilor, care reprezintă aproape jumătate dintre aceste cazuri și întreprinderilor mici, pentru care proporția este de o treime. Domeniile de activitate care nu par să suscite interesul băncilor comerciale sunt: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (27 la sută), industria prelucrătoare (25 la sută), construcțiile (8 la sută), activități profesionale, științifice și tehnice (8 la sută), respectiv transport și depozitare (8 la sută).

Încurajator este faptul că o treime din totalul firmelor din eșantion consideră că, în prezent, băncile comerciale se implică în completarea dosarului de credit și au servicii de consultanță mai bune. Acest răspuns a fost dat de întreprinderile mici și microîntreprinderile active în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul; reparării autovehiculelor și motocicletelor (26 la sută), industriei prelucrătoare (25 la sută), activităților profesionale, științifice și tehnice (13 la sută). Ca atare, IMM-urile ar fi interesate să acceseze un credit de la bănci. Cu toate acestea, finanțarea prin credit este considerată atractivă doar în contextul dobânzilor scăzute, care nu par să mai fie o realitate pentru mult timp.


[1] Informațiile sunt conforme cu datele disponibile la: https://www.worldbank.org/en/topic/smefinance

[2] BNR, „Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România”, iunie 2021, disponibil la: https://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx

[3] Pentru culegerea datelor care au stat la baza cercetării, autorii mulțumesc studenților de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, programul de masterat în limbile maghiară și engleză și de la Facultatea de sociologie și asistență socială, programul de masterat în sociologie aplicată în dezvoltarea locală, respectiv personalului Agenției BNR Mureș.

[4] Analiza principalelor motive pentru care IMM-urile nu angajează credite de la bănci este cuprinsă și în publicațiile realizate de CNIPMMR.

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Agnes Nagy

Agnes Nagy

Consultant strategie, Cancelaria BNR

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori