Criza actuală generată de pandemia Covid-19 a clarificat pentru toată lumea, dacă mai avea cineva dubii, necesitatea unei poziții macroeconomice sustenabile, conturată prin politici contra-ciclice și consolidată de existența unor rezerve care să ofere autorităților resursele și spațiul necesar pentru a interveni eficient în vederea ameliorării efectelor negative generate situațiile de criză ce apar inevitabil.

Există în mod constant o cerere considerabilă de informații economice din partea publicului, ce dorește, în primul rând, ca acestea să fie corecte. Fenomenul se amplifică în perioade de criză, când apar mulți ce se proclamă specialiști de marcă și fac afirmații care mai de care mai aiurea, unii dintre ei adevărați șarlatani economici. Un recent raport al Băncii Naționale a Poloniei validează, pe deplin, observațiile noastre anterioare privind argumentele greșite promovate insistent de un blogger autohton în mass media românească în legătură cu transmisia politicii monetare. Articolul de față, văzut ca o contribuție la educația financiară a publicului larg, aduce clarificările de rigoare.

Avem o criză de sănătate publica, o criză economică și riscăm să aprindem una nouă: o criza a datoriei publice. Punând ultimele știri în context este ca și cum ne jucăm cu chibriturile pe întuneric într-un depozit de benzină. Prin context mă refer la moțiunea de cenzură care ar reduce semnificativ capacitatea Guvernului de a limita o creștere masivă a cheltuielilor publice. Astfel, odată trecută, moțiunea de cenzură ar lua dreptul Guvernului de a da Ordonanțe de Urgență (OuG), iar fără ele la 1 septembrie costurile cu pensiile cresc cu 40%, ceea ce se traduce într-un impact bugetar de 6 miliarde de euro doar în 2021.