Creșterea ratei dobânzii de politică monetară are nevoie să fie acompaniată de măsuri pentru stabilizarea anticipațiilor fiscale. Dar exact stabilizarea anticipațiilor fiscale a devenit dificilă din cauza evoluției concepțiilor și practicilor referitoare la egalitate și redistribuire, a reglementărilor rigide de pe piața muncii și a unei renunțări prea accelerate (și de aceea inflaționiste) la vechile surse de producere a energiei și la capitalul asociat cu ele. Această combinație de factori este foarte probabil să genereze recesiune prin șocul pe care îl inducem în stocul de capital
Randurile de mai jos privesc relatia intre inflatie si datoria publica. Prilejul este dat de “surpriza” inflatiei inalte din ultimii doi ani, ce a diminuat ponderea datoriei publice in PIB pentru numeroase tari; aceste datorii crescusera mult ca urmare a crizei financiare izbucnite in 2008 si in timpul Pandemiei. Pe aceasta tema pot fi examinate date recente si prognoze ale FMI, alte analize. Se vorbeste chiar despre un “efect de stabilizare al inflatiei”, care ar explica de ce pietele financiare nu sunt hipernervoase desi mediul economic este bulversat de multiple socuri adverse extreme, combinatie fara precedent in ultimele decenii (Daniel Gros,“The stabilizing efect of inflation”, 13 octombrie, a.c).
Care este statutul și situația concretă în ceea ce privește România? Suntem țară membră a UE, dar nu suntem încă țară membră a zonei Euro și probabil că vor trece mai mulți ani până vom îndeplini condițiile cerute de această integrare, cu excepția situației destul de probabile ca o decizie politică la nivel european să impună aderarea la Euro a tuturor țărilor membre UE, indiferent de stadiul în care se află
Am avut recent onoarea de a asculta discursul unui reputat economist, fost Guvernator de bancă centrală de mare importanță, un adevărat titan în domeniu, făcând o diagnoză rece, detaliată, reală și pertinentă a situației în care ne aflăm și cum am ajuns aici. Tezele sunt presărate cu sfaturi pentru bancherii centrali. Discuția a avut loc în spatele ușilor închise[i], astfel că nu îi voi menționa numele, dar nici nu voi insinua că ideile îmi aparțin, deși sunt de acord cu o bună parte dintre acestea. În prima parte a articolului redau ideile distinsului economist, așa cum le-am înțeles eu. În a doua parte a articolului fac o paralelă cu politicile monetare urmate de BNR în ultimii ani, politici pe care într-un fel sau altul le-am susținut
Critici la adresa unor banci centrale vizavi de inflatie si nu numai pot fi incapsulate in cateva argumente: a/ar fi emis moneda (baza monetara) in exces, ceea ce pune in discutie logica si extensia QE, a relaxarii cantitative ce a debutat in 2008/2009, cand economiile au fost zguduite de criza financiara; b/ ar fi reactionat tardiv la semne de supraincalzire, ar fi deci “behind the curve”; c/ ar fi extins mandatele lor la noi functii (inechitate sociala, schimbarea de clima, etc), ceea ce pericliteaza realizarea misiunii principale de a stabiliza preturile si, in mod inerent, ar complica mult activitatea unei banci centrale; d/ ar fi actionat insuficient pentru reglementarea “sectorului bancar umbra” si a criptoactivelor. Unele aprecieri sunt de luat in seama, altele nu au merit. In acest text atentia este indreptata catre socul inflationist din 2021-2022.
OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies
