Sub impactul unei reveniri spectaculoase a cererii, inflația ar putea crește în țările dezvoltate peste nivelurile dorite, chiar dacă referitor la aceste niveluri consensul pare să diminueze comparative cu cel existent înainte de 2008. Această perspectivă, ce a lipsit ceva mai mult de un deceniu, animă discuțiile despre cum ar trebui să fie mix-ul de politici macroeconomice. De data aceasta, mix-ul de politici pune unele provocări noi: pe de o parte, stimulii de urgență acordați în timpul pandemiei au dus deficitele bugetare la niveluri relativ mari în toate țările. Pe de altă parte, politica monetară a fost și încă mai este bazată în primul rând pe programe de relaxare cantitativă. Aceste programe au fost inițiate ca răspuns la criza financiară din 2008 sau la criza datoriilor publice din 2010-2012 din zona euro, cât și pentru a ajuta gospodăriile, firmele, guvernele și sectorul financiar în timpul pandemiei. Date fiind aceste circumstanțe, criteriile specifice ce se au în vedere atunci când se iau decizii de politică monetară vor fi cântărite, cel puțin pentru o anumită perioadă, și din perspectiva datoriilor guvernamentale. 

Orientarea consumatorilor spre soluții durabile (și care contribuie la reducerea poluării) favorizează noi investiții și instrumente de finanțare cu rezultate generate prin tehnologii ecologice, ecologizarea transporturilor, decarbonizarea sectorului energetic, promovarea eficienței energetice pentru clădiri și colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor globale de mediu. România poate valorifica aceste oportunități, iar poziționarea ca țară atractivă pentru investițiile străine directe din sectoarele verzi este sprijinită de progresele realizate în ultimele decenii, perioadă în care țara noastră a înregistrat, spre exemplu, cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din regiune, respectiv raportat la media UE, promovând cele mai ample planuri privind ponderea în domeniul energiei regenerabile în totalul surselor de energie.

Revenirea economiei reale din criza generată de pandemie este semnificativ mai rapidă decât s-a anticipat atât pe plan extern, cât și pe plan intern, deschizând calea către un ritm de creștere economică deosebit de robust în anul 2021. Odată cu prefigurarea diminuării treptate a multiplelor incertitudini, așteptările privind evoluția PIB pentru anul viitor sunt, de asemenea, unele favorabile.