În data de 7 septembrie 2021, Salvadorul a devenit prima țară din lume care a adoptat Bitcoinul ca monedă cu curs legal. Măsura a atras admirația, la scară mondială, a fanilor criptomonedelor, în paralel cu generarea de incertitudini și neliniști în rândul majorității populației locale. Totodată, ea a fost primită cu scepticism de către o serie de economiști, instituții financiare internaționale și agenții de rating. Articolul de față analizează recenta decizie a autorităților salvadoriene, în încercarea de a decripta posibilele sale consecințe pentru mica economie latino-americană și, mai general, asupra pieței criptoactivelor.

 

Ce prevede legea Bitcoin?

 

Pasul îndrăzneț făcut de autoritățile salvadoriene este rezultatul intrării în vigoare a așa-numitei legi Bitcoin, la trei luni după aprobarea sa de către forul legislativ. Textul juridic în cauză, ce cuprinde doar două pagini (exceptând semnăturile), stipulează că Bitcoinul devine monedă cu curs legal în Salvador, alături de dolarul SUA (adoptat ca monedă naționala în anul 2001)[i]. Potrivit legii, agenții economici din această țară sunt obligați să accepte activul digital ca formă de plată atunci când le este oferit pentru achiziționarea de bunuri și servicii, cu excepția cazului în care este “un fapt notoriu și de maniera evidentă că nu au acces la tehnologiile care permit efectuarea de tranzacții în Bitcoin”. Prețurile vor putea fi afișate, atât în dolari, cât și în Bitcoin. De asemenea, orice impozit va putea fi plătit cu criptoactivul respectiv. Moneda de referință pentru scopuri contabile va fi însă dolarul SUA. Legea mai prevede că schimburile în Bitcoin nu vor fi supuse impozitelor asupra câștigurilor de capital și că raportul valoric între Bitcoin și dolar se stabilește liber de către piață.

Trebuie precizat că agenții economici nu vor fi obligați să păstreze sumele în Bitcoin primite, aceștia putându-le preschimba imediat și în mod automat în dolari SUA. În acest scop, autoritățile salvadoriene au înființat un fond în valoare de 150 de milioane dolari SUA la Banca de Dezvoltare a Salvadorului – BANDESAL. Totodată, pentru a spori aderența la reforma propusă, cetățenii salvadorieni vor primi gratuit echivalentul sumei de 30 de dolari în Bitcoin, într-un portofel electronic[ii] denumit Chivo (“cool” în jargonul local). Suma va fi disponibilă la momentul descărcării aplicației respective. În plus, o rețea de bancomate va permite convertirea bitcoin în dolari. În intervalul de trei luni de la momentul adoptării legii și cel al intrării sale în vigoare au fost instalate 200 de astfel de aparate, față de numai două existente anterior.

 

Care sunt obiectivele guvernamentale urmărite?

 

Argumentele oficiale în favoarea introducerii Bitcoin ca monedă națională se referă la facilitarea incluziunii financiare, facilitarea transferurilor de bani din categoria remitențelor și atragerea investițiilor străine. Primul argument are în vedere faptul că aproximativ 70% din populația Salvadorului nu are acces la un cont bancar și la servicii financiare tradiționale. În acest context, autoritățile guvernamentale consideră că adoptarea legii ar putea duce la atragerea pe piețele financiare a unui număr mult mai mare de persoane. Al doilea argument pornește de la realitatea de necontestat că economia Salvadorului este dependentă în mare măsură de remitențe, banii trimiși în țara cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori de cele peste două milioane de emigranți salvadorieni reprezentând aproximativ un sfert din PIB. Transferuri mai eficiente din punct de vedere economic, cu costuri mult reduse, ar încuraja, cu certitudine, această activitate benefică pentru economia națională. În fine, legea ar putea incuraja atragerea de investitori, de interes fiind prevederea că nu vor fi impozitate câștigurile de capital în Bitcoin.[iii] În concluzie, legea oferă anumite beneficii potențiale (al căror grad de realizare va depinde de modul de transpunere a actului normativ în practică și de adeziunea populației), dar care sunt însoțite de riscuri, asupra cărora ne vom apleca mai jos.

 

Criticile aduse inițiativei

 

Adoptarea Bitcoin ca moneda oficială în Salvador a generat numeroase critici în rândul analiștilor economici, la nivel național și internațional. Avertismentelor acestora li s-au adaugat cele ale unor instituții financiare internaționale și agentii de rating. De asemenea, cetățenii salvadorieni, în cea mai mare parte a lor, au întâmpinat măsura în confuzie și cu neîncredere, existând temeri că volatilitatea bitcoin ar putea afecta economiile acestora.

  • analiști

Criticile analiștilor, indiferent de origine, au vizat în primul rând rapiditatea extremă cu care a fost adoptată legea[iv], faptul că aceasta nu a fost însoțită de un studiu tehnic și nici nu a fost pusă în discuție publică. Ori o decizie atât de importantă impunea consultarea segmentelor relevante ale societății.

La nivel național, criticile aduse noii legi provin din surse variate: societatea civilă, mediul academic și cel de afaceri. De exemplu, în ceea ce privește substanța noii legi, FUSADES[v] consideră ca aceasta conține prevederi neconstituționale, cauzează incertitudine juridică și este inoportună din punct de vedere economic. Potrivit fundației, legea utilizează concepte neclare (de ex. “’acces la tehnologie”) de natură să afecteze securitatea juridică și nu prevede mecanisme de control în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice. De asemenea, ea nu specifică mecanisme pentru a preveni spălarea banilor (n.n. reguli AML/TF) sau evaziunea fiscala în contextul utilizării unor criptoactive de genul Bitcoin. Inadecvarea legii din perspectivă economică este argumentată prin aceea că Bitcoinul este un activ virtual al cărui caracter puternic volatil este universal recunoscut și care nu dispune de sprijinul niciunui stat. De asemenea, vor exista costuri de conversie între Bitcoin și dolar și invers, ce ar putea afecta avantajul din punct al eficienței economice al utilizarii activului virtual în locul transferurilor clasice. Potrivit experților fundației, utilizarea bitcoin ca monedă dispunând de curs legal este de natură să introducă și mai multă incertitudine într-o situație în care țara se confruntă cu un nivel ridicat de îndatorare, iar persoanele cu venituri mici vor fi supuse riscului ca acestea să se diminueze și mai mult. Mass-media a semnalat și opiniile a doi foști președinți ai Băncii de Rezerve a Salvadorului (banca centrală), care s-au arătat preocupați de prevederile noului act normativ: Oscar Cabrera a avertizat că utilizarea Bitcoinului ca monedă cu curs legal ar putea duce la transformarea țării într-un paradis fiscal, în timp ce Carlos Acevedo a ținut să precizeze că motivul pentru care nicio altă țară din lume nu a adoptat Bitcoinul ca monedă este enorma sa volatilitate.

Considerațiile de mai sus, se regăsesc, în mare măsura, și într-un studiu al ICEFI[vi], ce abordează implicațiile fiscale ale măsurii adoptate de Salvador. Pentru ICEFI, este important ca Bitcoinul să nu devină monedă oficială, nici ca obligațiile fiscale să fie plătite în Bitcoin. De asemenea, nu trebuie acordat niciun privilegiu fiscal și nici nu trebuie să se facă achiziții publice, plăți de datorie și de salarii în Bitcoin, în caz contrar statul putând ajunge să suporte riscurile de convertibilitate ale agenților privați.

În sinteză, în privința obiectivului autorităților legat de incluziunea financiară, există convergența a numeroase opinii ale analiștilor că este improbabil ca adoptarea Bitcoin, care implică un grad relativ ridicat de complexitate tehnologică, să fie soluția magică. În plus, nu orice cetățean salvadorian va dori plăți in Bitcoin cât timp există și dolarul SUA ca monedă oficială, iar multe persoane nu dispun de telefoane inteligente și de acces la Internet. În ceea ce privește obiectivul legat de remitențe, utilizarea Bitcoin s-ar putea dovedi prea complicată pentru migranți și, în anumite conjuncturi, avantajul de cost ar putea să nu existe. Transferul de sume în Bitcoin între utilizatorii aceleiași aplicații poate avea costuri zero sau foarte scăzute, dar transformarea din Bitcoin în dolari sau invers presupune comisioane. Un studiu recent arăta că, la momentul publicării sale, utilizarea Bitcoin nu reprezenta o metodă mai ieftină de a trimite remitențe decât metodele curente aplicate în cazul dolarilor SUA[vii]. Analize suplimentare sunt necesare pentru clarificarea acestui subiect. Ar mai trebui precizat că în Salvador pentru a garanta transformarea încasărilor din Bitcoin în dolari SUA a fost constituit, din bani publici, un fond la banca de dezvoltare a țării, ce va absorbi riscul de curs aferent operațiunilor respective, dar aceasta se va face pe cheltuiala contribuabililor. Totodată, se ridică și interogația dacă resursele sale vor fi suficiente pentru acoperirea conversiilor în dolari solicitate. În ceea ce privește obiectivul încurajării investițiilor, este important ca noile intrări de fonduri să nu genereze probleme în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/TF).

  • instituții financiare internaționale și agenții de rating

Comunitatea financiară internaționala s-a arătat rezervată, de la bun început, față de planul adoptării unui criptoactiv în calitate de monedă cu curs legal. FMI, aflată la momentul adoptării legii Bitcoin în proces de negociere a unui acord financiar cu Salvador, a atras atenția asupra riscurilor pe care actul normativ le generează în domeniul stabilității macroeconomice, integrității financiare, protecției consumatorului și mediului înconjurător. Mai mult, pe blogul său a fost publicat un articol ce consideră adoptarea criptoactivelor ca monedă națională drept un pas prea departe[viii]. Banca Mondială a refuzat cererea de a oferi asistență Salvadorului în privința adoptării Bitcoin, invocând probleme legate de mediul ambiant[ix] și transparență. Agenția de rating Fitch, într-o opinie din 25 iunie 2021, apreciază ca recenta lege va crește riscurile de reglementare, financiare și operaționale ale instituțiilor financiare, ea având inclusiv potențialul de a afecta regulile AML/TF. La rândul său, Moody’s a subliniat că măsura respectivă implică riscuri, atât pentru sistemul financiar, cât și pentru stabilitatea regimului monetar al țării. Totodată, ea creează incertitudini în negocierile cu FMI, un acord cu instituția financiară internațională fiind necesar pentru ca Salvadorul     să-și poată acoperi necesarul de finanțare pentru anul 2021. În acest context, Moody’s a redus ratingul de țară, fapt ce a avut drept consecință, printre altele, creșterea randamentului obligațiunilor pe termen lung ale Salvadorului.

  • populație

Măsura adoptată de autorități nu se bucură de popularitate, un sondaj realizat în septembrie 2021 de Universitatea Centroamericană Jose Simeon Canas arătând că aproximativ 80% din cetățenii salvadorieni nu au sau au foarte puțină încredere în Bitcoin[x].

 

Concluzii

 

Este evident că efectele Legii Bitcoin adoptate de Salvador vor fi urmărite cu mult interes de fanii criptomonedelor, de guverne și autorități naționale de reglementare, precum și de publicul larg. Un bilanțpozitiv va constitui, fără doar și poate, un stimul puternic pentru dezvoltarea piețelor de criptoactive. Măsura, ce a transformat o țară întregă într-un laborator experimental, implică beneficii potențiale, dar ea e însoțită si de multe riscuri, majoritatea analizelor indicând că sorții sunt ca balanța să se incline în partea acestora din urma.

Nivelul înalt de volatilitate pe care îl manifestă prețul Bitcoin rămâne în continuare un impediment important în privința acceptării activului digital drept monedă, dat fiind că nu poate servi ca un mijloc util de păstrare a valorii. De asemenea, în absența unor reguli foarte robuste de salvgardare a integrității financiare (reguli AML/FT), ușurința cu care Bitcoinul poate fi utilizat în acte ilicite rămâne preocupantă.

Nu ne rămâne decât să sperăm că decizia autorităților salvadoriene nu se va dovedi, așa cum spunea profesorul Steve Hanke, o soluție în căutarea unei probleme. Totodată, devine din ce in ce mai clar, că trebuie accelerate eforturile depuse pe plan mondial pentru dezvoltarea monedelor digitale de bancă centrală[xi] ca o modalitate de a promova incluziunea financiară și inovarea tehnologică fără a sacrifica stabilitatea monetară a statelor. În același timp, este necesar să se întărească colaborarea pe plan internațional în privința unei reglementări unitare și adecvate a criptoactivelor, pași recenți în această direcție fiind făcuți de Comitetul de la Basel[xii].


[i] Salvadorul a decis în anul 2001 să înlocuiască moneda națională (“colon”) cu dolarul SUA, procesul cunoscut în literatura economică sub numele de “dolarizare oficială” având în vedere reducerea inflației și încurajarea comerțului cu SUA, principalul partener comercial al țării. În aceste condiții, introducerea unei a doua monede cu curs legal nu va da naștere, cel puțin, la dezbateri privind pierderea suveranității și a autonomiei politicii monetare și nici nu se va pune în discuție faptul că banca centrală nu va putea obține venituri de pe urma emisiunii monetare.

[ii] Portofelul electronic reprezintă o aplicație informatică ce permite stocarea de active digitale.

[iii] Pentru stimularea influxurilor de capital, autoritățile s-au angajat să ofere cetățenie persoanelor ce vor investi o anumită sumă în Bitcoin în economia națională. Totodată, ele au în vedere să atragă investitori și prin promovarea activității de “minerit” pentru bitcoin, cu utilizarea de energie electrică obținută din surse geotermale,   ceea ce ar permite crearea de noi locuri de muncă pe plan local.

[iv] De la anunțul președintelui țării legat de intenția de a reglementa Bitcoinul ca monedă cu curs legal în Salvador și până la adoptarea legii respective au trecut doar trei zile și jumătate, iar de la intrarea proiectului de lege în forumul legislativ și până la adoptarea sa, târziu în noapte, au trecut doar patru ore și jumatate.

[v] Fusades – Fundația Salvadoriană pentru Dezvoltare Economică și Socială. Considerațiile atribuite Fusades se regăsesc în studiul “Ley Bitcoin: una ley que genera incertidumbre para los salvadorenos”, Analisis DEC-DEL, junio de 2021, San Salvador, El Salvador

[vi] Instituto Centroamericano de Estudios Fiscales (ICEFI), “Implicaciones fiscales por la adopcion del Bitcoin en el Salvador”, Ciudad de Guatemala, Guatemala, junio 2021

[vii] A se vedea în acest sens studiul elaborat de Steve H. Hanks, Nicholas Hanlon, Mihir Chackavarthi - “Bukele’s bitcoin blunder”, John Hopkins Institute for Applied Economics, Studies in Applied Economics, SAE, No. 185, June 2021

[viii] Tobias Adrian, Rhoda Weeks-Brown, “Cryptoassets as National Currency? A Step to Far”, IMF Blog, July 26, 2021

[ix] Procesul de “minare”, prin care se generează Bitcoin, presupune un consum important de energie electrică.

[x] “El Salvador Uses Bitcoin as currency”, Wall Street Journal, September 8, 2021.

[xi] Moneda digitală de bancă centrală poate fi definită drept moneda emisă de o bancă centrală în forma digitală pe care cetățenii și întreprinderile o vor utiliza pentru efectuarea de plăți. Fiind un pasiv al băncii centrale, acest tip de monedă ofera garanții de securitate. În antiteză, Bitcoin este o monedă emisă descentralizat ca rezultat al inițiativei private și fără sprijinul vreunui emitent.

[xii] A se vedea articolul „Criptoactive: Ce aduce nou consultarea Comitetului de la Basel?”, 02 august 2021.

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Cristian Bichi

Cristian Bichi

Consilier guvernator, Cancelaria BNR

Articole ale aceluiași autor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori