Deficitul de cerere din România a dispărut undeva în cursul anului 2013, după care a apărut un surplus de cerere. Cu alte cuvinte, PIB-ul efectiv al României a întrecut nivelul său potențial încă din 2013 sau, în jargon, gap-ul PIB a devenit pozitiv. Afirmația mea nu a exprimat o intuiție. Ea s-a bazat pe o demonstrație riguroasă a existenței unei supraestimări sistematice și, de aceea, inevitabile pe termen mai lung, a nivelului PIB potențial și a ratei naturale a dobânzii, in orice proces de estimare a acestor variabile neobservabile, indiferent de instituția/persoana care face estimarea.

Steve Jobs brought us the Vibe and is keeping us connected even after he joined the angels. How did he charm us? By making our hearts sing! So did Nelson Mandela, whose art of touching hearts, rather than minds still resonates.

Emotion versus reason – are they both sides of a coin? How can one reach someone else's heart with rational words, when emotion prevails? A vibe of words touching our hearts…

Acest text urmeaza altuia in care am evidentiat factori ce induc dezinflatie, uneori deflatie, in tari industrializate (“Chiar dispare inflatia?”, Blog OpiniiBNR, 21 octombrie, a.c); am facut referire la criza financiara si economica (ce a provocat scaderea puternica a cererii agregate), dinamica productivitatii, demografie, diminuarea preturilor la produsele de baza, evolutii tehnologice, “capcana lichiditatii’’, etc.

Populismul, adică acea „atitudine social politică, adesea conjuncturală sau demagogică, urmărind câștigarea simpatiei populare” pare să fie mai viu ca oricând în România. Iar acest lucru nu poate decât să îngrijoreze, căci, chiar dacă nu ar fi conjuncturală sau demagogică, o asemenea atitudine social politică este ghidată de câștigarea simpatiei poporului, și nu de rezolvarea problemelor acestuia. Din acest motiv, întotdeauna și inevitabil, populismul „sădește” un rău, cum foarte sugestiv s-a exprimat Cristian Pantazi. Scopul acestui articol este să arate cum sădește populismul în România.

Recent, un analist economic și-a exprimat scepticismul legat de valoarea adaugată pe care ar putea-o aduce Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială (CNSM) în economie, dată fiind  componența sa actuală ce reunește reprezentanți ai următoarelor instituții: Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și  Guvernul României. Potrivit analistului, CNSM trebuie să nu fie legat de aceste institutii, pentru a fi independent și transparent. Propunerea sa contravine însă unei recomandări europene și practicii din domeniul supravegherii macroprudențiale a țărilor din UE.

Mai multe articole

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

RSS

Autori