I.Provocari pentru sistemul bancar in perioada actuala

II.Procese si tendinte la nivelul pietelor financiare din UE

III.Implicarea mai activa a bancilor din Romania in efortul national de iesire a tarii din criza si implementarea cu succes a Planului National de Redresare si Rezilienta

 

I.PROVOCARI PENTRU SISTEMUL BANCAR

  • O opinie des exprimata atat in randul unor specialisti cat si la nivel politic este ca, in pofida crizei medicale dublata de cea economica, sistemul bancar s-a intarit, avand o capitalizare in conformitate cu reglementarile actuale, mai ales in contextul in care s-a bucurat si inca se bucura de un climat de suport si asistenta din partea guvernului si a bancii centrale pentru firme, gospodarii si banci
  • Un “forward looking approach” asupra activitatii si bilanturilor bancare scoate insa in evidenta importante vulnerabilitati : provizionare insuficienta, profitabilitate scazuta, scaderea veniturilor si schimbari nesustenabile in structura acestora, lipsa unor ajustari obiectiv necesare in modelul de business. Initiativele sunt in marea lor majoritate focusate mai ales pe reducerea costurilor (reducere personal, inchidere unitati bancare), telemunca,reconfigurarea proceselor interne, digitalizare etc
  • Apar totodata noi provocari cauzate de inflatarea valorii activelor ca urmare a excesului de lichiditate, de nivelul scazut al dobanzilor, precum si datorate climatului speculativ din lumea activelor digitale
  • Pornind de la aceste realitati, este imperios necesar ca bancile sa transpuna urgent in practica planuri si strategii interne care sa intareasca managementul riscurilor, sa satisfaca cerintele de conformitate, sa perfectioneze auditul intern, sa asigure alinierea la cele mai bune practici ale guvernantei corporative, sa sporeasca eficienta utilizarii resurselor interne , in primul rand a resursei umane (resursa principala pentru o institutie de credit). Toate aceste eforturi vor contribui la cresterea capacitatii de implementare a unor transformari structurale sustenabile.

Activitatea bancara se va desfasura intr-un context national si international tot mai complex, caracterizat in principal de:

a) Intarirea rolului bancilor de principal finantator al companiilor si gospodariilor prin utilizarea instrumentelor si platformelor pietei de capital , in completarea instrumentelor si produselor clasice    

b) Evolutii spectaculoase in piata creditului corporate prin derularea Next Generation EU si finalizarea proiectelor Uniunii Bancare si a Uniunii Pietelor de Capital. Se realizeaza astfel, printre altele, o largire a spectrului de solutii, produse, servicii si instrumente asociate proceselor de finantare          

c) Derularea European Green Deal, un proiect finantat cu peste 1 trilion Euro prin Invest EU. Bancile vor intra intr-o perioada de implementare si derulare a unor decizii interne de ajustare a activitatii pentru atingerea unor tinte cu orizont de timp 2050 (specialistii ar putea sesiza aici un potential conflict intre tintele climatice si de mediu pe de o parte si tintele cerute de actionari si reglementatori in privinta rezultatelor si indicatorilor financiari)  

d) Trecerea rapida la o noua paradigma privind livrarea produselor si serviciilor bancare intr-o economie tot mai digitalizata, cu o concentrare puternica pe zona “client experience” si in contextul unei concurente acerbe din partea jucatorilor tehnologici (fintechs)          

e) Transformari in infrastructura financiara europeana. Ma refer la initierea unor masuri in directia utilizarii monedelor digitale de catre bancile centrale sub presiunea schimbarilor geopolitice si a asteptarilor in privinta unei politici monetare mai proactive. Se impune o colaborare stransa intre bancile centrale, supraveghetori, reglementatori, banci comerciale si jucatorii financiari nebancari.                                                                                                  

PE SCURT, ASISTAM LA DERULAREA UNOR PROCESE COMPLEXE DE RATIONALIZARE, CONSOLIDARE, DIGITALIZARE SI REDUCERE A COSTURILOR.


II.PROCESE SI TENDINTE LA NIVELUL PIETELOR FINANCIARE DIN U.E.

La nivel European autoritatile au stabilit deja prioritati in ceea ce priveste tranzitia la o economnie digitala si verde . Tinand cont de implicatiile acestora asupra sectorului financiar se propun amendamente ale cadrului legal si de reglementare care sa conduca la intarirea sectoarelor bancare si de asigurari, la finalizarea proiectelor Uniunii Bancare si a Pietelor de Capital, precum si la intensificarea masurile de combatere a fenomenelor de spalare a banilor. Este solicitata implicarea continua si consistenta a guvernelor prin politici economice si fiscale care sa creeze conditii pentru revenirea la un trend sustenabil si inalt calitativ de crestere. In cadrul mixului de politici, bancile centrale vor juca un rol important, urmarind atat protejarea si intarirea stabilitatii financiare, precum si a potentialului de crestere si modernizare a economiei nationale, cat si mentinerea inflatiei in parametrii adecvati tintelor propuse pentru fiecare etapa.

In contextul mentionat mai sus, in care institutiile bancare sunt chemate sa puna rapid in practica strategii si planuri de tranzitie pentru a atinge tintele europene legate de  schimbarile climatice si a mediului de afaceri, se are in vedere adancirea colaborarii guvern-banci centrale-banci comerciale pentru gasirea solutiilor de mitigare a riscurilor sustenabilitatii sistemice, care pot afecta stabilitatea financiara pe termen lung.

Autoritatile bancare la nivelul UE scot in evidenta faptul ca multe banci sunt vulnerabile la ajustarile obiective de pe piata europeana mentionand , printre altele:

- Deteriorarea calitatii activelor si cresterea creditelor neperformante, proces care solicita majorari de capital si ajustarea buffer-elor de lichiditate

- Modificari si noi cerinte in ceea ce priveste reglementarile asociate managementului crizelor, a rezolutiilor si lichidarilor bancare. Unii oficiali recomanda insistent transformarea subsidiarelor bancare in sucursale in cazul grupurilor bancare cu activitate transfrontaliera; aceasta strategie ar permite bancilor mama sa poata decide daca ajuta sau nu unitatile lor din alte tari in situatiile de stress si criza (o astfel de masura ar produce insa consecinte majore si provocari pentru tarile care gazduiesc in acest moment subsidiarele unor grupuri bancare straine).

- Intarzieri in finalizarea mult asteptatului proiect European de garantare a depozitelor

- Continuarea procesului de consolidare bancara in conditiile unei presiuni concurentiale tot mai complexe si provocatoare

- Procesul de digitalizare  

In mod cert bancile au nevoie de o capacitate de creditare adecvata, iar procesul de constituire si dezvoltare a capacitatii de creditare trebuie derulat cu fermitate, dar si cu prudenta. Mentinerea unor politici de suport din partea statului pentru afaceri si gospodarii, eliminate gradual dupa iesirea din perioada actuala de pandemie, poate sprijini procesul de revenire a economiei nationale.. Sa nu uitam insa ca provocarile legate de pandemie vor fi inlocuite aproape imediat de cele generate de implementarea cerintelor Basel III si a Directivei Bank Recovery and Resolution.

Consider ca TINTA FINALA A SCHIMBARILOR SI REFORMELOR STRUCTURALE DIN SISTEMUL BANCAR TREBUIE SA AIBA CA SCOP CRESTEREA CAPACITATII ACESTUIA DE A FINANTA ECONOMIA REALA LA NIVEL SUSTENABIL.

 

III.IMPLICAREA MAI ACTIVA A BANCILOR DIN ROMANIA IN EFORTUL NATIONAL DE IESIRE A TARII DIN CRIZA SI IMPLEMENTAREA CU SUCCES A PLANULUI NATIONAL DE REDRESARE SI REZILIENTA

Exista un larg consens cu privire la ideea ca in perioada actualei crize pandemice si economice sistemul bancar a fost si va fi parte a solutiilor. In ciuda tuturor provocarilor carora trebuie sa le faca fata, consider ca sistemul bancar romanesc trebuie si poate sa-si consolideze si sa-si dezvolte pozitia in directia redresarii si dezvoltarii economiei nationale pe tot parcursul acestei etape cu un puternic caracter transformational.

Continua implicare a statului , a guvernului, prin masuri ferme de sprijinire a firmelor si gospodariilor poate si trebuie a fi potentata prin implicarea activa a bancilor. Cheia succesului va fi constructia unui parteneriat public-privat efectiv si eficient care sa scoata din impas firme viabile si cu potential major de a contribui la acoperirea necesitatilor interne ale Romaniei si la oferta de bunuri si servicii destinate exportului (una din cele mai importante solutii de oprire a deteriorarii indicatorilor specifici relatiilor comerciale externe ale Romaniei).

Astept o abordare mai sofisticata din partea bancilor in ceea ce priveste solutiile si oferta de finantare, de augmentare a abordarii “clasice“ concomitent cu apelarea la instrumente si solutii specifice pietei de capital (convertire datorie in actiuni, sprijinirea firmelor pentru listare, emiterea de actiuni si obligatiuni, finantare private-equity si venture capital). In toate aceste cazuri succesul va fi impulsionat si prin asumarea de catre banci a unui rol de underwriter . Diferentierea de termeni si conditii intre finantarile pentru firmele mari si cele mici, care in prezent este semnificativa, trebuie sa se reduca prin masuri concrete in favoarea IMM-urilor, care sa beneficieze in paralel si de aportul unor politici favorable din partea guvernului. O finantare mai diversificata si in volum mai mare pentru acest sector esential al economiei este de o importanta critica si nu trebuie sa se lase mult asteptata .

Consider ca este totodata necesara o implicare mai puternica a bancilor comerciale in directia sprijinirii politicilor bancilor centrale in lupta cu inflatia si cu fenomenele specifice pietei valutare, pentru consolidarea climatului de stabilitate financiara.

Exprim opinia ca in etapa actuala si imediat urmatoare este nevoie de o implicare si un rol efectiv al bancilor in derularea Programului Next Generation EU prin adoptarea unui model de business modern, aliniat la o filosofie “client-centric”. Next Generation EU nu va putea fi o poveste de succes fara sprijinul bancilor. Bancile sa fie pregatite pentru derularea finantarilor in toate fazele lor: prefinantare, bridge-loans, finantari in stadiile de derulare operationala a proiectelor, precum si credite de investitii.

S-a scris si s-a discutat mult despre fenomenul digitalizarii ofertei bancare. Nu insist, dar amintesc faptul ca asistam la un process prin care serviciile financiare devin “modulare”: platforme digitale de distribuire, apar noi furnizori de servicii si produse financiare, se dezvolta sursele alternative de capital, creste apetitul pentru “outsourcing”.

Asa cum am mentionat anterior, la nivel european si national bancile au nevoie de a-si construi o capacitate de creditare suficienta. Procesul de constructie a capacitatii de creditare trebuie sa sa se desfasoare pe doua planuri: banca sa fie ferm angajata in aceasta directie, dar in acelasi timp sa exercite prudenta. In mod sigur si Romania, la fel ca multe alte state europene, va mentine o perioada anumite facilitati pentru jucatorii din economie insa in mod gradual acestea vor fi reduse sau eliminate. Tot cu referire la mentiunile anterioare, si la nivelul pietei romanesti se vor amplifica provocarile pentru banci in legatura cu implementarea cerintelor Basel III si ale Directivei Bank Recovery and Resolution. . In tot acest context este necesar ca reglementarile si supravegherea bancara sa mentina un echilibru sustenabil intre procesul de crestere a rezilientei sistemului bancar romanesc si asigurarea unei flexibilitati suficiente pentru ca bancile sa se poata implica activ in sprijinirea economiei reale.

Mixul de politici, in principal politica monetara si fiscala au nevoie de o mai buna corelare pentru a asigura eficienta lor si a se putea trece cat mai rapid la “noul normal”, caracterizat printr-o mai mare stabilitate si predictibilitate. Am in vedere aici si coordonarea acestor politici cu reglementarile si supravegherea pietelor financiare.

Dezechilibrele in ceea ce priveste structura, forma si sursa finantarilor pentru firme pot crea o problema majora pentru acestea mai ales in cazul acelora ce sufera de o deteriorare contina a profitabilitatii, a indicatorilor financiari in general. Pentru firmele viabile sau de importanta majora locala / nationala va fi nevoie de injectie de capital acompaniata de investitii in R&D si in digitalizare. Equity financing devine esentiala in multe scenarii si de aceea dezvoltarea pietei de capital si cresterea capacitatii bancilor de conlucrare cu jucatorii si de apelare la instrumentele acestei piete devin imperative. Apar astfel premisele unei game mult mai diversificate de produse si modalitati de finantare a firmelor si gospodariilor. MENTINEREA DEPENDENTEI EXCESIVE A FIRMELOR SI GOSPODARIILOR DE FINANTAREA BANCARA CONTRIBUIE LA CRESTEREA RISCULUI DE PROCICLITATE IN SISTEMUL ECONOMIC, FENOMEN APARUT INTR-O ANUMITA MASURA IN TIMPUL CRIZEI FINANCIARE SI IN MAI MARE MASURA IN PERIOADA ACTUALEI CRIZE PANDEMICE.

Implicarea pietei bancare si a pietei de capital in finantarea economiei reale este un element fundamental in ceea ce priveste UTILIZAREA EFICIENTA A RESURSELOR FINANCIARE SI UMANE ALE ROMANIEI, contribuind totodata la cresterea increderii jucatorilor din economie in sistemul financiar, in procesul de economisire si investire, in contextul constructiei noului ecosistem “Forward-looking”.

Utilizarea eficienta si productiva a resurselor financiare ale tarii , mai ales a economisirilor efctuate de gospodarii si firme, devine astfel o PRIORITATE NATIONALA.

BANCILE COMERCIALE CE AU CAPITAL PREPONDERENT ROMANESC, DE STAT SAU PRIVAT, SUNT INSTITUTII FUNDAMENTALE ALE SUVERANITATII NATIONALE. DEVINE PRIORITARA IMPLEMENTAREA UNOR PROGRAME DE TRANSFORMARE A ACESTOR BANCI , PUNANDU-SE ACCENTUL PE STRATEGII, PLANURI DE AFACERI SI MODELE DE BUSINESS MODERNE, BAZATE PE CELE MAI BUNE PRACTICI IN DOMENIU SI PE O GUVERNANTA CORPORATIVA ALINIATA CERINTELOR SI REALITATILOR PIETEI ROMANESTI. Este necesar sa recuperam rapid potentialul de valoare adaugata la nivel national pierdut prin ignorarea, cu stiinta sau fara stiinta, a unor OPORTUNITATI nationale si internationale ce au acompaniat provocarile generate de criza financiara si de criza pandemica. Avem nevoie de banci detinute de capital preponderent romanesc care sa fie stabile si competitive, cu o capacitate adecvata de finantare a economiei reale, a Planului National de Redresare si Rezilienta.

Pandemia a accelerat doua domenii importante: finantarea sustenabila si digitalizarea. Cu atat mai mult avem nevoie de un sistem financiar national puternic acompaniat de o infrastructura de piata solida.

Bancile comerciale sa nu uite MENIREA lor pe termen lung pe o piata nationala: MENTINEREA UNUI ECHILIBRU SUSTENABIL INTRE CERINTELE ACTIONARILOR SI ASTEPTARILE SOCIETATII, ALE COMUNITATILOR LOCALE, ALE CLIENTILOR SI ALE SALARIATILOR IN LEGATURA CU VALOAREA ADAUGATA REALIZATA DE BANCI PENTRU ACESTE COMPONENTE STRATEGICE ALE SOCIETATII. ESTE VORBA DE IMPLICAREA LOR IN REALIZAREA CU SUCCES A PROIECTULUI NATIONAL DE INCLUZIUNE FINANCIARA SI DE PUNERE IN PRACTICA A PRINCIPIULUI MORAL DE ‘GIVING BACK’. REALIZAREA INCLUZIUNII FINANCIARE SI CRESTEREA GRADULUI DE BANCARIZARE A ROMANIEI (INCA LA UN NIVEL FOARTE SCAZUT) REPREZINTA CERINTE SI SOLUTII ESENTIALE PENTRU CONTINUA EXISTENTA SI DEZVOLTARE A UNUI SISTEM BANCAR, DEZIDERAT VALABIL IN SPECIAL PENTRU PIATA ROMANEASCA .

Inchei prin a face referire la Strategia UE de Finantare Sustenabila, care face apel la o implicare mai puternica a sistemului bancar national si European pentru sprijinirea tranzitiei catre o economie sustenabila, economie ce este din pacate, la momentul actual, afectata tot mai mult de schimbarile climatice si geopolitice. Sunt prevazute urmatoarele directii strategice:

- Implementarea de politici si instrumente de finantare a planurilor de tranzitie care sa solutioneze provocarile induse de schimbarile climatice si de mediu pentru fiecare economie nationala si pentru UE in intregime

- Acces la finantare sustenabila pentru IMM-uri si gospodarii

- Suport national si European pentru sistemul bancar in procesul de indeplinire a cerintelor European Green Deal , initiativa care sa se poata sprijini pe economii nationale puternice , cu programe si politici sustenabile

- Promovarea cooperarii economice si financiare europene

RECENTUL SUMMIT DE LA GLASGOW PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE VA IMPULSIONA SI AMPLIFICA ACESTE DIRECTII PRIN TINTE SI ANGAJAMENTE NATIONALE SI INTERNATIONALE CARE SA DEVINA OBLIGATORII.

 

Prof. Univ. Dr. Nicolae Danila

Interventie la Conferinta “Building the Post-Pandemic World – The Path to a more sustainable,resilient and safe society “ , Bucuresti 1-12 Noiembrie 2021

   

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Nicolae Dănilă

Nicolae Dănilă

Coordonator, Compartimentul de proiecte strategice, Cancelaria BNR

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori