Confruntate în ultimele zile cu prăbușirea a trei bănci regionale, autoritățile americane au reacționat rapid pentru stăvilirea consecințelor destabilizatoare ale acestei crize, activând mai multe elemente ale plasei de siguranță a sistemului bancar, un dispozitiv, care într-o formă sau alta, există în majoritatea absolută a țărilor lumii, inclusiv în România. Măsurile luate, rațiunea pentru care autoritățile americane au recurs la acestea și controversele provocate de inițierea lor sunt prezentate mai jos

Acest scurt text este provocat în principal de prăbușirea băncii Valley Silicon Bank, care a stârnit “valuri” și un posibil efect de contagiune. Este foarte bine că autoritățile americane au intervenit rapid și au reiterat angajamentul de garantare a depozitelor de până la 250 000 USD. Dar cele mai multe depozite de la SVB (peste 90%) nu erau garantate. Totuși, sunt semne că guvernul federal va încerca să ofere despăgubiri posesorilor de depozite neasigurate. Se va comenta mult pe seama acestui episod, care arată din nou interconectarea din piețele financiare, fragilități multiple. Rândurile de față subliniază două aspecte care explică, fie și parțial, de ce cazul SVB era scris pe perete…, cum spun americanii.

Într-o lume ideală, în care vitregiile realității economice ar putea fi tratate cu succes prin apelul la rețete sigure furnizate de teorie, fundamentarea deciziilor de politică economică ar fi simplă. Gestionarea mersului economiei nu ar fi o activitate foarte provocatoare din punct de vedere intelectual, fiind plauzibilă încredințarea acestei misiuni unui pilot automat. Nu se întâmplă însă deloc astfel, decidenții confruntându-se adesea cu contexte complicate, care refuză să se încadreze în tiparele în care a fost gândită teoria economică

Se inmultesc comentarii privind deficitul de cont curent din 2022, ce a ajuns la 26,571 miliarde euro (9,2% din PIB) - o crestere valorica de 52% fata de nivelul din 2021, in timp ce dezechilibrul comercial a atins 34 miliarde euro. Si documente ale BNR fac referire la aceasta evolutie. Se manifesta atentie sporita fiindca, sa ne aducem aminte, in balanta externa s-au manifestat probleme mari dupa 2008, desi datoria publica era atunci de numai cca. 15% din PIB. In intervalul 2007-2008 deficitul de cont curent a fost ca medie peste 12% din PIB. Romania nu a fost singura tara din UE cu dificultati mari de finantare odata criza financiara izbucnita, in conditiile unor miscari de capital masive, cu componenta speculativa importanta. Pe fondul ciclului “avant si prabusire” (boom and bust), deficitul de cont curent in anii pre-criza a fost generat deopotriva de sectorul public si cel neguvernamental.

Tot mai multă lume se întreabă dacă, odată intrată în grupul țărilor cu venituri înalte (high income countries), România își poate pune ordine în economie, adoptând politici economice responsabile. Din păcate, răspunsul afirmativ la această întrebare pare condiționat de presiuni externe (Comisia Europeană, OECD), mai degrabă decât de o capacitate internă. Iar motivul pentru această stare de fapt este o combinație de infantilism economic al publicului, paternalism economic al guvernelor și populism economic al presei

Pagina 7 din 94

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

RSS

Autori