Se străduiesc unii analiști și politicieni din societatea noastră să impună două idei în conștiința publică despre creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Prima idee este aceea că există o regularitate ce poate fi folosită de public atunci când votează: anumite partide sunt asociate cu creșterea economică înaltă, iar altele sunt asociate cu recesiuni sau creșteri economice târâtoare. A doua idee este aceea că BNR nu a crescut suficient dobânda pentru a reduce inflația înainte de criza din 2008, iar după aceea, în 2009, nu a redus suficient dobânda, astfel împingând economia în recesiune. În cele ce urmează aduc argumente și prezint o serie de grafice simple și clare pentru a arăta că cele două idei sunt funciarmente greșite.

România este printre țările cele mai interesate în prosperitatea și buna funcționare a Uniunii Europene. Obiectivul nostru de a intra în UE ne-a forțat să facem reforme în toate domeniile, de la cel economic la cel politic și social. Reforme pe care altfel nu le-am fi făcut. Economia noastră a prosperat, iar democrația noastră s-a întărit. Combinată cu calitatea noastră de membru al alianței Nord-Atlantice, poziția noastră geo-strategică a avut de câștigat.

Romania are nevoie de o conversatie interna serioasa privind aderarea la zona euro (ZE), care sa ajute decizii politice responsabile. Judec textul profesorului Silviu Cerna (Ziarul Financiar, 23 sept. a.c) in acest context si salut demersul fiindca vine din partea unui om cu cunoastere teoretica si experienta in practici monetare. Pledoaria pentru ca aderarea la zona euro sa fie esenta unui proiect de tara nu este lipsita de temei, mai ales ca ar semnifica apartenenta la primul cerc concentric al Uniunii. Ar putea favoriza inserarea in retele industriale europene; ar avea si o dimensiune geopolitica accentuata in lumina incertitudinilor aduse de ultimii ani, inclusiv de rezultatul referendumului din Regatul Unit si tendinte centrifuge in UE. Pe de alta parte, argumentatia ca aceasta aderare sa fie cat mai rapida, chiar in 2019, este de examinat la rece, nu furati de patetism.

Invocând dificultatea de a achita ratele la creditele în franci elvețieni ca urmare a evoluției în creștere puternică a cursului monedei abreviate internațional CHF, mai multe persoane au solicitat vehement impunerea prin lege a plăților la cursul istoric, din momentul contractării creditului aflat în dispută cu banca. Din păcate, creșterea ratelor în expresie nominală nu a fost cântărită corect din perspectiva posibilităților reale de plată, bazate în marea lor majoritate pe evoluția câștigului salarial mediu net, așa cum a fost el consemnat de statistica oficială. De altfel, el a stat la baza posibilității de luare a unui credit și a dus în majoritatea cazurilor la limită la accesarea în franci elvețieni.

Lumea trece printr-o perioadă foarte dificilă, iar politicile urmate de autoritățile principalelor economii ale lumii încearcă să găsească o cale către lumină, deși marja de manevră este tot mai restrânsă, în condițiile datoriilor publice record și ale dobânzilor coborâte în teritoriul negativ. Este drept, România se află într-o situație ceva mai bună, pentru că are o creștere economică relativ robustă, pe fondul unei datorii publice mai reduse, deși în creștere, și a unor rate ale dobânzii rămase în teritoriul pozitiv. În treacăt fie spus, aceasta situație mai bună este, printre altele, rodul unor politici corecte, urmate un număr semnificativ de ani, după criza din 2008.

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

RSS

Autori