Decizia Iranului de escaladare a conflictului cu Israel prin lansarea unor valuri de drone înarmate și rachete sporește și mai mult riscul unui război deschis între cele două țări, cu posibila implicare a Statelor Unite, menționează Martin Wolf într-un articol de opinie apărut în Financial Times.
Precizează și continuă. Nu este un secret, la urma urmei, că premierul Benjamin Netanyahu, aflat sub tirul criticilor, își dorește de multă vreme să distrugă programul nuclear al Iranului.
Unele opinii din SUA sunt asemănătoare. Oare nu este acesta momentul propice pentru „șoimi” de a menține ratele dobânzilor la un nivel ridicat?
Într-un editorial publicat în octombrie 2023, afirmam că o astfel de escaladare constituie principala amenințare la adresa economiei mondiale indusă de atacurile criminale ale Hamas împotriva Israelului, amintește Wolf. Chiar dacă dependența de petrol a economiei globale s-a redus cu peste jumătate în cursul ultimilor 50 de ani, petrolul rămâne o sursă esențială de energie.
Sincopele însemnate la nivelul ofertei ar avea efecte nefavorabile ample asupra economiei.
Totodată, regiunea Golfului este de departe cel mai important producător de energie din lume. Conform Statistical Review of World Energy (2023), aici se află 48% din rezervele mondiale dovedite, zona asigurând o treime din producția globală de petrol în anul 2022.
Și mai îngrijorător, potrivit Administrației pentru informații din domeniul energiei din SUA, o cincime din producția internațională de petrol a trecut în 2018 prin Strâmtoarea Ormuz, în partea de jos a Golfului.
Acolo se poate bloca aprovizionarea globală cu energie. Un război între Iran și Israel, cu posibila implicare a Statelor Unite, ar putea fi devastator.
Decidenții responsabili de probleme de economie mondială, întruniți recent la Washington cu ocazia reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, sunt spectatori: ei pot doar să spere că va prevala chibzuința în Orientul Mijlociu. Dacă dezastrul ar fi, într-adevăr, evitat, cum ar putea arăta economia mondială?
Ca de obicei, raportul World Economic Outlook publicat de FMI oferă clarificări în această privință. Și nu pentru că prognozele FMI se vor dovedi neapărat corecte. Dacă s-ar produce un eveniment important, cu siguranță prognozele nu vor fi corecte. Însă acestea oferă o imagine de ansamblu sistematică a situației în care se află lumea acum.
Pe scurt, după cum explică Pierre-Olivier Gourinchas, economistul șef al FMI, în cuvântul introductiv al raportului World Economic Outlook, ediția aprilie 2024, evoluția recentă a economiei mondiale a fost mult mai bună comparativ cu temerile exprimate anterior, în pofida șocurilor asupra producției și inflației datorate pandemiei, agresiunii Rusiei în Ucraina, creșterii substanțiale a cotațiilor materiilor prime și întăririi puternice a politicii monetare. După cum afirmă acesta,
„în pofida multor predicții sumbre, lumea a evitat o recesiune, sistemul bancar și-a dovedit în mare parte reziliența, iar principalele economii de piață emergente și în curs de dezvoltare
nu au fost afectate de diminuări bruște și de proporții ale fluxurilor de capital”. De menționat că ascensiunea puternică a inflației nu a declanșat spirale salarii-prețuri necontrolate. În general, economia mondială s-a dovedit mai flexibilă, iar așteptările privind inflația au fost mai bine ancorate decât au anticipat mulți. Toate acestea sunt vești bune.
Merită remarcat faptul - atrage atenția Martin Wolf - că dinamica PIB cumulată în perioada 2022-2023 a depășit proiecțiile FMI din luna octombrie 2022 atât în cazul economiei globale, cât și pentru fiecare grup semnificativ din cadrul acesteia, cu excepția notabilă a țărilor cu venituri reduse, în curs de dezvoltare. La fel s-a întâmplat și cu ocuparea forței de muncă, exceptând țările cu venituri reduse, în curs de dezvoltare, din nou, și China.
Economia Statelor Unite a fost surprinzător de dinamică, spre deosebire de cea a zonei euro, care a înregistrat o creștere mult mai modestă.
O întrebare interesantă este de ce întărirea politicii monetare a avut un impact atât de redus asupra activității economice. O explicație constă în susținerea din partea politicii fiscale,
în special în SUA. O altă explicație este că ratele reale ale dobânzilor mai degrabă au scăzut,
în loc să se majoreze, ca urmare a creșterii atât de puternice a inflației. Această situație este pe cale să se schimbe.
De asemenea, la capitolul explicații poate fi invocată și ideea că o mare parte a creditelor ipotecare au rate fixe ale dobânzii: ponderea acestora a înregistrat o majorare deosebit de pronunțată în Regatul Unit. Totodată, creșterea semnificativă a economisirii în timpul pandemiei a contribuit la finanțarea cheltuielilor, dar această susținere este pe sfârșite. Politicile monetare restrictive ar putea avea însă un impact decalat important.
Deși evoluțiile pe termen scurt ale economiei mondiale au fost surprinzător de bune, cele pe termen mai lung s-au aflat la polul opus. Încă din primii ani ai secolului XXI s-au înregistrat încetiniri vizibile ale ratei de creștere a PIB real per capita la nivel global. O contribuție semnificativă în acest sens a avut prăbușirea dinamicii productivității totale a factorilor (TFP) – cea mai bună măsură a inovării. În cazul țărilor cu venituri mici, în curs de dezvoltare, dinamica TFP a devenit chiar negativă între 2020 și 2023.
Temperarea dinamicii TFP a determinat mai mult de jumătate din declinul general al ritmului creșterii economice. Potrivit raportului World Economic Outlook, această încetinire se explică,
în mare parte, prin alocarea necorespunzătoare crescândă a capitalului și a forței de muncă la nivelul întreprinderilor din cadrul sectoarelor. Astfel de lucruri pot fi schimbate, însă nu va fi ușor. Una dintre cauzele acestei încetiniri este probabil dinamismul mai redus al schimburilor comerciale internaționale, care sunt întotdeauna o sursă majoră de concurență.
Așadar, principalele concluzii ale acestui raport al FMI constau – potrivit lui Wolf - în evoluțiile economice recente neașteptat de favorabile, cu excepția îngrijorătoare a celor din țările cu venituri reduse, în curs de dezvoltare, precum și temperarea semnificativă a creșterii economice pe termen lung, în mare parte din cauza încetinirii ritmului de creștere a productivității la nivelul întregii economii. Este însă evident că există și incertitudini mari.
Din perspectiva potențialilor factori de susținere a dinamicii PIB, am putea asista la o relaxare pronunțată pe termen scurt a politicii fiscale în context electoral. Influențe pozitive neanticipate, în special la nivelul ofertei de forță de muncă, ar putea accelera în continuare reducerea inflației. Inteligența artificială ar putea genera un șoc pozitiv neanticipat asupra creșterii în general modeste
a productivității. Reformele reușite ar putea, de asemenea, să accelereze creșterea PIB potențial.
Cu toate acestea, dintre factorii cu efecte negative merită menționată posibila decelerare puternică a creșterii economiei Chinei. Există și riscuri mult prea evidente pentru stabilitatea financiară, fiscală, politică și geopolitică la nivel global. Schimburile comerciale internaționale ar putea fi considerabil afectate de protecționism. Războiul dintre Israel, SUA și Iran ar putea arunca în aer Orientul Mijlociu, având consecințe uriașe asupra prețurilor produselor energetice și ale materiilor prime. Ca de obicei, cei mai săraci ar avea cel mai mult de suferit de pe urma unui astfel de scenariu catastrofal.
Este posibil să fi gestionat șocurile mai bine decât s-a anticipat. Dar pășim pe nisipuri mișcătoare și trebuie să fim extrem de precauți, conchide Martin Wolf în materialul de opinie apărut în prestigioasa publicație britanică.