Ultimul articol

Dobanzile in scadere continua, rate de politica monetara foarte joase, chiar negative, au pus pe ganduri observatori ai economiei globale; ele au provocat dezbateri, uneori aprinse, intre economisti, decidenti. Banci centrale, mai ales cele mari, care dau tonul intr-o lume cu interdependente adanci prin piete financiare, sunt in centrul atentiei si dezbaterilor. Din nou, seful Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, a raspuns unor observatii privind masuri neconventionale si nivelul ratelor de politica monetara si a mentionat conditii structurale in economia europeana, in cea mondiala. Aceste conditii privesc, esentialmente,  investitiile in raport cu economisirea . Si FMI este in acesta dezbatere, pozitia acestei institutii fiind ca rate de politica foarte scazute se justifica in circumstantele actuale.

Debates on artificial intelligence (AI) have intensified greatly in recent years. The British government organized a high-level conference on this topic recently. Top officials from the EU and the USA consider AI among their priority policy orientations. Prominent Silicon Valley voices, major companies, are actively engaged in this debate. In Asia, AI is at the forefront of attention. At last year’s annual meeting of the Academia Europaea, Professor Helga Nowotny’s inaugural address and other lectures focused on AI. While the benefits of AI are widely acknowledged, deep concerns about its potentially harmful effects and the possibility of it spiraling out of control are also raised. Can AI be regulated without stifling innovation? Could AI address imbalances between needs and resources sustainably by bringing about abundance for all? This debate is particularly relevant given the significant disruptions of recent years, that have perturbed people’s lives and have led to a “cost of living” crisis with political ramifications.

Cartea „O istorie morală a politicilor monetare și fiscale” constituie deopotrivă un binevenit semnal de alarmă privind implicațiile consumerismului care domină lumea în care trăim și o pledoarie convingătoare pentru claritate morală. Dacă mesajul cărții ar fi fost mai diluat, aceasta nu ar fi putut reprezenta un semnal de alarmă credibil. Iar dacă pledoaria autorului nu ar fi fost redactată cu o remarcabilă claritate discursivă, nu ar fi atât de accesibilă și de captivantă.

Stabilitatea prețurilor nu reprezintă unicul bun public pe care societatea îl așteaptă de la o bancă centrală, căreia, pe lângă misiunea elaborării politicii monetare, aflată în centrul atenției, îi revin și numeroase alte atribuții, fapt reflectat chiar de titlul volumului de față: Rolul băncilor centrale în economiile contemporane: dincolo de stabilitatea prețurilor.