În contextul intensificării dezbaterilor legate de monedele digitale de bancă centrală și al proliferării unor teorii conspiraționiste referitoare la acestea, un studiu relativ recent al OCDE analizează modul în care alegerile ținând de proiectarea și implementarea unor astfel de instrumente pot contribui la bunăstarea cetățenilor și la apărarea valorilor democratice. Detalii în continuare.
Dezbaterile privind monedele digitale de bancă centrală (CBDC), domeniu rezervat cândva specialiștilor din domeniul sistemelor de plăți, au devenit obiect al războiului cultural. În prezent, numeroase persoane din țările lumii împărtășesc convingeri de genul că monedele digitale de bancă centrală (CBDC) sunt proiectate special ca un instrument pentru confiscarea banilor de la proprietarii acestora și pentru controlul populației, aceste credințe fiind, în mare măsură, un rezultat al eforturilor asidue depuse pe rețelele de socializare și în mas-media de adepți ai teoriilor conspiraționiste[i].
Pe fundalul fenomenului descris mai sus și posibil ca o reacție directă la acesta, Organizația pentru Colaborare si Dezvoltare Economica (OCDE)[ii] a dat publicității raportul “Monedele digitale de bancă centrală (CBDC) și valorile democratice”. Documentul își propune să exploreze modul în care aceste instrumente “pot ajuta țările să reduca riscurile în privința libertaților individuale și ale drepturilor umane, și, de asemenea, să promoveze tratamentul echitabil al cetățenilor, protecția vieții private și încrederea cetățenilor în băncile centrale”. Raportul este valoros, atât prin ideile avansate în legatură cu subiectul supus analizei, cât și pentru că tratează un domeniu mai puțin abordat, până în prezent majoritatea studiilor concentrându-se pe implicațiile CBDC asupra stabilității financiare.
Valorile democratice avute în vedere
Raportul OCDE subliniează că, în calitatea lor de parte a sistemului monetar, CBDC reprezintă bunuri publice și că o posibilă adoptare pe scară largă a acestor instrumente va duce la schimbări semnificative asupra modului în care societățile umane se vor raporta la bani. Date fiind eforturile în curs depuse de multe bănci centrale de a dezvolta monede digitale proprii, experții OCDE consideră că este important să se acorde atenție acelor opțiuni de politică care vor promova CBDC ce respecta valorile democratice.
Valorile democratice asupra cărora raportul OCDE se concentreză sunt:
- Libertățile civile și drepturile umane;
- Tratamentul echitabil: disponibilitate, accesibilitate și costuri financiare suportabile;
- Dreptul la viață privată și integritate;
- Încredere: incluzând transparență, securitate, reziliență operațională, cât și protecția valorilor mai sus amintite.
Libertățile civile și drepturile umane
Implementarea unui ecosistem CBDC[iii] se poate realiza prin utilizarea de tehnologii și modele de guvernanță diferite, neexistând un model unic în această privință. Prin urmare, respectarea valorilor democratice va depinde în cel mai înalt grad cu putință de natura deciziilor de politică legate de proiectarea și punerea în practică a sistemului CBDC. În acest context, așa cum subliniează raportul, deciziile respective vor trebui sa fie luate în concordanță cu libertățile civile și drepturile umane protejate de constituțiile statelor membre OCDE și cu cele înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Convenția Internațională privind Drepturile Civile și Politice. Opțiunile de proiectare a CBDC vor trebui să aibă în vedere modalități de protecție împotriva oricăror forme ilegale de supraveghere a cetățenilor și de exercitare a controlului asupra tranzacțiilor acestora de către autorități guvernamentale, acțiuni descrise în raport ca “autoritarism digital”. Modalitățile de protecție invocate vor trebui să asigure, atât protejarea dreptului la viață privată, cât și limitarea “programabilității banilor”[iv] sau a altor conditionalități legate de CBDC. Toate acestea pentru a “preveni ca CBDC să fie utilizate arbitrar pentru a cenzura nejustificat persoane fizice și/sau să se exercite control asupra utilizatorilor [nn – de servicii financiare] fără o procedură legală standardsau recurs; sau ca o cale de a exercita nejustificat un control asupra tranzacțiilor persoanelor fizice”. Raportul atrage însă atenția că soluțiile tehnologice și de guvernanță[v] privind ecosistemele CBDC, ce sunt menite a sprijini obiectivele de mai sus, vor trebui sa se găsească în echilibru cu realizarea unui alt obiectiv public, cel al integrității piețelor financiare (în special lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului).
Tratamentul echitabil: disponibilitate, accesibilitate și costuri financiare suportabile
Experții OCDE consideră că instituțiile emitente de CBDC vor trebui să asigure disponibilitate generală și acces egal al cetățenilor la monede publice digitale pentru a li se oferi acestora un tratament echitabil și a li se proteja drepturile. În paralel, se impune ca țările care adoptă CBDC să permită în continuare emiterea și accesul pe scară largă la bani în formă fizică (numerar/cash) ca o modalitate care să ofere posibilitatea acelora care nu sunt în stare sau nu vor să utilizeze CBDC să beneficieze de moneda de bancă centrală în forma sa tradițională. În plus, va fi necesar să se acorde atenție păstrării infrastructurii fizice care permite cetățenilor să obțină numerar și sprijină circuitul acestuia în economie. În esență, CBDC vor trebui sa fie considerate ca un mijloc complementar de plată și nu ca un înlocuitor al cash-ului. Pe acest fundal, ca o digresiune minoră, se cuvine menționat pentru cititorii prezentului articol că o poziție similară este susținută de Banca Centrală Europeană în documentele sale referitoare la euro digital.
Asigurarea unui tratament echitabil în privința utilizării de CBDC implică găsirea de soluții pentru disparitățile de gen, decalajul digital (“digital divide”) sau barierele de incluziune financiară, acestea din urmă afectând bătrânii, persoanele cu dizabilități sau cele fără o dovadă oficială a identității lor. Potrivit raportului, politicile și strategiile educaționale privind produsele financiare digitale pot promova accesul la CBDC și stimula utilizarea acestor instrumente, în timp ce soluții tehnologice pot contribui la reducerea problemelor de identitate. De asemenea, promovarea anumitor tehnologii “off-line” în faza de implementare poate reprezenta o soluție pentru decalajul digital, permitând accesul la CBDC și pentru persoanele fără telefoane inteligente/alte dispozitive sofisticate sau cu dificultăți în manipularea acestora. Astfel de soluții vor permite utilizarea de CBDC și în situații de criză (dezastre naturale, întreruperi generalizate de energie electrică, război etc) când sistemele de plăți se vor confrunta cu dereglări importante. Trebuie însă subliniat că apelul la soluțiile mai sus amintite este doar de scurtă durată, întrucât tehnologiile actuale presupun conectarea periodică la infrastructura CBDC “on-line” pentru a se preveni riscuri de securitate (de ex. dubla cheltuire a fondurilor sau pierderea acestora). Prin urmare, se cuvine ca țările care adoptă CBDC să investigheze în continuare aspectele privind securitatea funcționalităților “off-line”.
Subiectul costurilor financiare suportabile (“affordability”) pentru utilizatorul de CBDC este unul dificil de evaluat. Raportul subliniează că deși băncile centrale operează, de regulă, pe principiul recuperării costurilor, nu se poate considera ca o certitudine că vor fi costuri reduse de funcționare a sistemelor CBDC, întrucât multe dintre acestea se bazează pe o arhitectură pe două nivele (sisteme intermediate), ce implică prezența unor terțe părți în calitate de furnizori de servicii de plăți. Dacă monedele digitale publice vor avea costuri mai reduse decât soluțiile actuale de plăți va depinde de o multitudine de factori și opțiuni de politică, dar este evident pentru orice cititor al raportului că suportabilitatea financiară va reprezenta un element important în adoptarea pe scară largă a CBDC de către utilizatori.
Protejarea dreptului la viață privată
Monedele digitale publice permit un acces sporit la informații despre utilizatorii lor (tranzacții și date de identificare), ceea ce genereză riscul ca ele să fie utilizate în scopuri de supraveghere și control al populației. În același timp, există așteptarea ca sistemele CBDC să sprijine obiective legitime de politică publică, cum ar fi cele legate de protejarea integrității piețelor financiare (inclusiv activitățile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului). Obținerea unui echilibru între protejarea dreptului la viață privată și alte politici publice se poate realiza prin soluții tehnice și de proiectare ale sistemelor CBDC, raportul OCDE dedicând câteva pagini prezentării acestora. O soluție pentru salvgardarea dreptului la viață privată poate fi apelarea la disociabilitate, concept ce implică că sistemele CBDC vor fi proiectate pentru a procesa date fără a stabili o asociere cu persoane sau dispozitive dincolo de cerințele lor operaționale. Sistemele vor colecta numai date strict necesare, aici fiind incluse date pentru îndeplinirea obligațiilor legale legate de combaterea spălării banilor și tranzacțiilor financiare ilicite. Protejarea vieții private poate fi realizată și prin adoptarea de modele CBDC intermediate, unde banca centrală nu va avea acces la datele individuale ale utilizatorilor de CBDC, care vor fi gestionate de furnizori privați de portofele digitale (cu respectarea regulilor de protecție a datelor personale). În mod similar cu statutul actual al conturile bancare din țările democrate, autoritățile guvernamentale vor avea acces la datele deținute de furnizorii de portofele digitale numai în condițiile legii. Pot fi avute în vedere și modele bazate pe o abordare de risc, în cazul cărora va exista un grad mai ridicat de protecție a vieții private pentru tranzacțiile cu valoare mică sau cu risc redus, incluzând controale simplificate (de ex. la initierea relatiei de afaceri cu furnizorul privat de servicii de plata). Nu în ultimul rând, tehnici criptografice avansate, ce necesită a fi testate în continuare, ar putea permite ca tranzacțiile cu CBDC să se bucure de un grad de protecție a vieții private similar celor cu numerar.
Încredere: incluzând transparență, securitate, reziliență operațională, cât și protecția valorilor mai sus amintite
Potrivit raportului OCDE, adoptarea unui monede digitale publice reprezintă un proces cu implicații largi în plan economic, politic și social. Acest fapt impune ca decizia de introducere a CBDC într-o țară să fie precedată de un dialog democratic și consultări cu părțile implicate (stakeholders). Abordarea respectiva este de natură să duca la stabilirea unui climat de încredere în noul tip de monedă, un element ce se poate dovedi esențial pentru succesul acesteia prin acceptarea și utilizarea sa pe scară largă de către public. Transparența operațiunilor, a tehnologiei și guvernanței sunt alte elemente de natură să susțină încrederea. În egală măsură, acest obiectiv poate fi susținut prin respectarea independenței instituției emitente, precum si prin responsabilitate explicită și mandat clar al acesteia.
Încrederea în sistemul CBDC poate fi afectată însă de probleme de securitate și reziliență operațională, aspecte sensibile în condițiile importanței tehnologiei pentru ecosistemele CBDC. În domeniul rezilienței operaționale trebuie urmărite modalități de întărire a securității și rezilienței la riscuri cibernetice, de fraudă și alte riscuri operaționale. În legatură cu ultima categorie de riscuri, raportul atrage atenția asupra amenințărilor ce se profilează la adresa sistemelor CBDC datorită dezvoltării computerelor cuantice, ce vor avea potențial abilitatea de a sparge cu ușurință metodele actuale de criptare, compromițănd astfel datele financiare delicate. Problemele tehnice ce pot apărea în implementarea și functionarea unui sistem CBDC sunt de natura să afecteze încrederea publicului în banca centrală emitentă, cu consecințe nefavorabile în privința reputației acesteia. Potrivit experților OCDE, realizarea unei apărări adecvate în termeni de reziliență operațională se poate dovedi însă o întreprindere oarecum dificilă, întrucât un sistem CBDC va avea potențial mult mai multe puncte de intrare decât sistemele de plăți actuale. Nu în ultimul rând, reziliența operațională a unui sistem CBDC poate fi întărită prin deținerea de către acesta a unor capabilități “off-line” care să permita derularea plăților în absența accesului la Internet.
Concluzii
Inițiativele de introducere a monedelor digitale de bancă centrală într-o serie de țări au generat o serie de interogații la scară mondială, cea mai importantă fiind poate cea legată de posibilitatea ca aceste instrumente să ducă la un control total asupra populației. Raportul mai sus analizat ia în considerare această îngrijorare, exprimată puternic la nivel societal, aratând că posibila utilizare a CBDC ca instrument de supraveghere nu ține de atribute intrinseci al acestei forme de monedă (de ex. posibila colectare sporită de informații la nivel de individ) ci de regimul politic. Proiectarea pe baze sănătoase și o bună guvernanță a ecosistemului CBDC, elemente explorate în raport pentru informarea factoriilor de decizie politică din țările OCDE și a publicului larg, vor permite țărilor să evite amenințările la adresa libertăților democratice și a drepturilor umane, să asigure un tratament echitabil al cetațenilor, să sprijine protecția vieții lor private și să promoveze încrederea în băncile centrale în calitatea lor de emitente de CBDC.
[i] Pentru a da doar un exemplu în această privință, să ne reamintim că, în urmă cu ceva timp, un apostol autohton al dezinformării anunța ca sigură trecerea obligatorie a României la euro digital în cursul lunii decembrie 2023, mișcare ce ar fi urmat să duca la pierderea valabilității depozitelor bancare după 60 de zile (în acest sens se invocau niște instrucțiuni ale BCE, inexistente în fapt).
[ii] OCDE este o organizație internațională ce reunește țări dezvoltate (în prezent 38) și care are ca obiect de activitate sprijinirea colaborarii dintre acestea în domeniul economic și social. România urmărește să adere la OCDE, având statutul de stat candidat la această organizație din ianuarie 2022.
[iii] Un ecosistem CBDC cuprinde banca centrală, furnizorii de servicii de plăți, furnizorii de tehnologie, organisme de reglementare, economia reală.
[iv] Prin “programabilitatea banilor”/”bani programabili” se înțelege stabilirea de limite- de către alte persoane decât titularul de cont (de ex. autorități guvernamentale) în privința modului sau a perioadei de timp în care acesta își poate utiliza banii. Raportul solicita insă să se facă distincție între “programabilitatea banilor” și “programabilitatea plăților”, acest ultim concept însemnând că din contul utilizatorului pot fi făcute plăți (periodice) atunci când anumite condiții stabilite de acesta cu banca sunt îndeplinite. Acest mecanism nu reprezinta ceva nou pentru bănci, fiind utilizat in practica acestora de mult timp.
[v] Soluțiile de guvernanță cuprind mecanisme de supraveghere și de răspundere (“accountability”).
