BNR a avut spaţiu de manevră pentru scăderea dobânzii-cheie cu 0,75 de puncte procentuale în împrejurarea în care, începând încă din decembrie 2019, un ciclu inflaţionist lung, de peste doi ani, cu un vârf de creştere a preţurilor de 5,41 la sută în primăvara lui 2018, s-a transformat în dezinflaţie.
În aceste zile în care peste efectele pandemiei se suprapun veştile rele despre recesiunile din Zona Euro, de care ne leagă în primul rând fluxurile de exporturi şi de importuri, suntem cu ochii pe PIB. Inclusiv banca centrală – care deşi nu are înscrisă între obiectivele sale creşterea economică prin responsabilităţile ce-i revin în asigurarea stabilităţii preţurilor şi a stabilităţii financiare este implicată activ în dinamica PIB-ului. Dacă, bunăoară, cea mai importantă dintre deciziile cu care BNR a deschis confruntarea cu impactul nociv al pandemiei asupra activităţii economice a fost reducerea dobânzii de politică monetară, primul dintre motive este menţinerea unui nivel optim al lichidităţii în bănci, care mai departe să funcţioneze ca amortizor în calea tendinţelor recesioniste.
Pentru Banca Națională, care acumulase atunci cel mai voluminos stoc de aur existent vreodată în România, urgența întâi era să-si adăpostească într-un loc sigur Tezaurul. De la guvern primise asigurări că i se va acorda “orice concurs ar cere”. I-a revenit BNR dreptul de a decide între trei propuneri: 1) transportul Tezaurului într-o țară europeană prietenă; 2) transportul într-o țară neutră din sud; 3) adăpostirea pe teritoriul românesc.
Trei sunt stâlpii pe care se întemeiază istoria de 140 de ani a Băncii Naţionale a României. Consolidând un sistem de conexiuni, dezvoltat de-a lungul timpului, între trei mari centre vitale: legea, specialiştii şi moralitatea. Laolaltă, au dat şi dau anvergura unei construcţii instituţionale ce şi-a încorporat în gene ceea ce societatea românească de la cumpăna secolelor XIX şi XX avea mai valoros.
Regele Carol I semna Actul de naștere al Băncii Centrale. Nași i-au fost Prim-Ministrul Ion C. Brătianu și Gânditorul, Omul Politic și Omul de Afaceri Eugeniu Carada. Ambii, reprezentanți de vârf ai elitei intelectuale a vremii! Elită care s-a implicat puternic și decisiv în procesul de emancipare socială, de educare și ridicare a moralului populației, premise cardinale pentru organizarea dezvoltării economice a țării și modernizarea societății.
Dreptul de proprietate este sacru şi inalienabil. Iar când este pus în discuţie, indiferent din ce motiv, argumentele, probele trebuie să se subordoneze LEGII şi să rămână în graniţele PRINCIPIULUI.
Niciun stat de drept nu poate încălca dreptul de poprietate al nimănui! Nici măcar votând în acest sens… o lege.
Soluția e numai una: lupta! Mai bine gândită si mai bine organizată! Și cu strategii în amonte pentru potențiale riscuri viitoare.
Important, în actualele împrejurări, este ca băncile să funcționeze la capacitate maximă. Mai mult, să dea credite mai ieftine companiilor si populației, să transfere bani de la cei ce vor să facă economii la cei ce vor să investească ori să producă, să împrumute statul pentru ca, de la buget, să fie plătite la timp salariile bugetarilor si pensiile. Practic, este singura posibilitate legală a BNR să vină în sprijinul companiilor si populației.
A trecut neobservat – surclasat de stresul Covid 19 – comunicatul Statisticii cu filmul mișcării prețurilor de consum. Un comunicat important! Mai cu seamă că inflația, cu o rată de numai 3,05 la sută pe douăsprezece luni, între 1 martie 2019 si 29 februarie anul curent, tinde acum către dezinflație