Un articol difuzat pe un site de media socialăsusține nici mai mult nici mai puțin că moneda națională a României a fost legată, în ultimii ani, printr-o relație fixă rigidă de cea a unui stat african austral. Această afirmație reprezintă o inepție, demontată, printre altele, chiar de reprezentarea grafică prezentă în articolul respectiv, ce redă un curs variabil între cele două monede. Mai mult, dacă s-ar aplica “filozofia” textului respectiv ar rezulta că multe state, inclusiv țări vecine României sau chiar SUA, s-au înghesuit să-și ancoreze unilateral moneda națională de cea a Botswanei. Detalii în continuare, cu precizarea că opinia de față se înscrie în efortul de educație financiară al băncii centrale.

Mass-media din România a difuzat recent comentariile privind adeverința electronică verde UE ale unui avocat, cunoscut pentru criticile aduse băncilor și, mai nou, pentru pozițiile sale legate de vaccinurile anti-Covid 19. Comentariile respective prezintă eronat modul cum funcționeaza instituțiile Uniunii Europene și cum se desfășoara procesul legislativ în cadrul acesteia. Mai mult, gafă enormă pentru un profesionist al dreptului, acesta a anunțat intrarea în vigoare, de la începutul lunii mai 2021, a unui regulament european, care nu are încă o formă finală. Articolul de față, cu conținut educativ, aduce clarificări.

În ultima perioadă, în presa română a circulat știrea că Revolut Bank UAB a primit licența bancară de funcționare în România. Informația este eronată, întrucât, conform reglementărilor europene, instituția de credit din Lituania poate funcționa pe teritoriul țării noastre în liberă prestare de servicii doar pe baza autorizației (licenței) ce i-a fost eliberată de Banca Centrală Europeană și a notificării autorității de supraveghere din țara de origine. Să explicăm, pe exemplul Revolut Bank UAB, cum funcționează activitatea bancară transfrontieră în Uniunea Europeană. Și câteva cuvinte despre cine garantează depozitele acestei instituții de credit. 

Recent, un radiodifuzor a prezentat un diapozitiv (“slide”) cu scopul de a servi ca element de evaluare a politicii monetare a Băncii Naționale a României. O astfel de evaluare este oricând binevenită, cu condiția să nu fie făcută pe bază de cifre total eronate, cum s-a întâmplat în situația de față. Diapozitivul respectiv ridică problema dacă ne aflăm în fața unui exemplu de ignoranță sau a unei manipulări uriașe. Mai multe detalii, în continuare.

În spațiul virtual au fost difuzate recent afirmații ce oferă o imagine distorsionată privind cadrul de garantare a depozitelor bancare din România, de natură a induce confuzie în rândul publicului. Mai mult, Băncii Naționale a României i se atribuie o funcție care nu există. Articolul de față, ce se înscrie în efortul de educație financiară depus de banca centrală, aduce corecțiile și clarificările necesare.

Băncile centrale din întreaga lume se implică puternic în educarea financiară a populației. Articolul de față se înscrie în această tradiție și are în vedere corectarea unei prezentări distorsionate a modului de conducere a politicii monetare de către aceste instituții pe un blog al cărui autor și-a făcut un titlu de glorie că, oricât de complicat ar fi subiectul economic dezbătut, el se adresează publicului său pe înțeles.

În data de 28 ianuarie 2021, Curtea Constituțională a României, cu unanimitate de voturi, a constatat că legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive este neconstituțională în ansamblul său. O constatare identică a fost făcută și în martie 2019 în privința unei legi cu același obiect. Ultima decizie a judecătorilor constituționali a fost imediat criticată de cei doi inițiatori[i] ai legii. Sunt criticile întemeiate sau reprezintă doar o încercare de transferare a răspunderii pentru un eșec monumental? În continuare, o scurtă analiză. 

Un articol publicat pe acest blog in urmă cu câteva zile a generat o reacție neasteptată. Despre toate acestea, câteva reflecții în zborul peniței