În martie 2019, Curtea Constituțională a României constata că o lege ce urmărea limitarea dobânzilor în sectorul financiar este neconstituțională, în principal datorită faptului că nu a fost realizată motivarea și fundamentarea economică, socială și juridică a soluțiilor adoptate[i], legea însăși fiind considerată neclară. Un verdict al acestui for privind o lege similară, ce urmărește protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, urmează a fi pronunțat în următoarele zile. Explică noul act normativ cu claritate soluțiile legislative propuse și efectele acestora? Câteva reflecții personale punctuale în legătură cu acest subiect sunt redate în continuare.

Un avocat cunoscut pentru poziția sa constantă de demonizare a băncilor a făcut relativ recent o serie de aprecieri legate de o speță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind posibilul caracter abuziv al dobânzii variabile la anumite credite ipotecare din Spania. Comentariile respective, ce doreau a surprinde învățăminte pentru România, sunt însă anapoda, profesionistul dreptului, printre altele, aducând în discuție un indice de referință care nu există în forma prezentată și văzând plafonare de dobânzi acolo unde nu este cazul. Mai multe detalii în continuare.

Cu ceva timp în urmă, în media socială, o inițiativă a Băncii Naționale a României (BNR) de întărire a stabilității sistemului financiar era prezentată drept un Plan B menit să asigure băncilor menținerea și, eventual, majorarea marjelor lor de profit în dauna economiei naționale. Enormitatea acestor afirmații este demonstrată, atât de termenii inițiativei, cât și de evoluții recente din sistemul financiar european, tot mai multe bănci centrale din țări non-euro semnând acorduri de obținere de lichiditate în euro cu Banca Centrală Europeană, de genul celui încheiat de autoritatea monetară din România și încriminat ca așa-zisul Plan B. Mai multe detalii în continuare.

Există în mod constant o cerere considerabilă de informații economice din partea publicului, ce dorește, în primul rând, ca acestea să fie corecte. Fenomenul se amplifică în perioade de criză, când apar mulți ce se proclamă specialiști de marcă și fac afirmații care mai de care mai aiurea, unii dintre ei adevărați șarlatani economici. Un recent raport al Băncii Naționale a Poloniei validează, pe deplin, observațiile noastre anterioare privind argumentele greșite promovate insistent de un blogger autohton în mass media românească în legătură cu transmisia politicii monetare. Articolul de față, văzut ca o contribuție la educația financiară a publicului larg, aduce clarificările de rigoare.

Recurgerea la comparații statistice internaționale impune întotdeauna o atenție deosebită, pentru a se obține asigurarea că cifrele sunt comparabile. Un blogger, cu apariții relative frecvente la unele posturi de televiziune, pare să fi ignorat acest principiu și reușește performanța de a utiliza date incorecte în susținerea opiniilor sale[i]. 

Comisia Europeană a publicat recent un ghid privind “Cele mai bune practici în legătură cu măsurile de ajutor oferite consumatorilor și firmelor în contextul crizei Covid-19”. Documentul respectiv reflectă rezultatul a două întâlniri la nivel înalt organizate de instituția europeană cu reprezentanți ai sectorului financiar și cu organizații ale consumatorilor și întreprinderilor în mai și iunie a.c. Principalele prevederi ale ghidului sunt prezentate în continuare.

Programul de relansare economică recent anunțat de Guvernul României conține o secțiune dedicată înființării Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții. Secțiunea respectivă a fost imediat supusă unor comentarii virulente din partea unui blogger. Criticile aduse nu sunt întemeiate, unele fiind chiar ridicole. Ele demonstrează că autorul lor nu are o bună înțelegere a modului de funcționare a băncilor naționale de dezvoltare. Articolul de față aduce clarificările necesare ca parte a efortului constant în domeniul educației financiare întreprins de personalul băncii centrale.

Raportul anual 2019 al Băncii Naționale a României a fost publicat cu câteva zile în urmă, în format electronic, pe site-ul Internet al instituției. Un bun prilej pentru grupul “criticilor de serviciu” al băncii centrale de a-l citi atent, în căutare de subiecte pentru o nouă ofensivă mediatică împotriva autorității monetare din România sau de a reacționa la informațiile referitoare la raport difuzate de presă. O prima dezinformare vine din partea avocatului Piperea.

Un blogger duce de ceva timp în mass-media o campanie de dezinformare în privința activității băncii centrale și a autorităților guvernamentale, prin utilizarea, de informatii incorecte și de tehnici de persuasiune ce favorizează emoționalul în dauna rațiunii. Încercarea sa de influențare a mentalului colectiv pare a se baza pe principiul “opinia mea valorează mai mult decât realitatea obiectivă”. Falsitatea ideilor promovate și tehnicile retorice folosite pot fi ușor demonstrate prin supunerea acestora unei proces de verificare (fact-checking). În absența unei platforme jurnalistice de verificare care să preia această sarcină, în rândurile următoare voi încerca să arăt cum este abuzat adevărul și să decontaminez opiniile blogger-ului de stratagemele discursive folosite, prin luarea în analiza a două texte scrise de acesta referitoare la recentul raport al agenției Standard&Poors (S&P) privind România.

În media socială au apărut unele afirmații aiuritoare care doresc să acrediteze ideea că persoane din banca centrală (și nu numai) au acționat pentru retrogradarea ratingului de credit al României și că acest plan a eșuat. Enormitatea unor astfel de declarații poate fi ușor demontată printr-o lecturare rapidă a ultimului raport al agenției de rating Standard&Poors referitor la țara noastră. În fapt, activitatea băncii centrale, ponderea scăzută a datoriei și evaluarea externă au fost singurele trei criterii de analiză care au îmbunătățit punctajul acordat de agenție și au permis reconfirmarea ratingului de țară. Elementele relevante din raport care demontează realitatea alternativă ce se încearcă a fi promovată în mass-media sunt prezentate mai jos.