Author

Cristian Bichi

Browsing

Într-un interviu acordat recent la un post privat de televiziune, inițiatorul legii privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive a făcut o serie de afirmații în legătura cu geneza și conținutul acestui text normativ, care fie nu corepund adevărului, fie îl prezintă trunchiat. Rândurile ce urmează arată ce nu e în regulă cu aceste afirmații privind o lege importantă, aflata în prezent în analiza Curții Constituționale a României.

Dobanda Anuală Efectivă (DAE) se dovedește a fi o “nucă tare” pentru inițiatorul legii privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Actul normativ oferă o definiție greșită a DAE, sunt făcute trimiteri la limite pentru această dobândă care nu sunt precizate în text și există prevederi legislative în contradicție cu cele naționale și europene. Toate acestea demonstrează dificultăți serioase în privința înțelegerii filozofiei ce stă în spatele conceptului DAE. Prin urmare, abundă neclaritățile în privința modului cum se vor aplica prevederile legii legate de DAE. Situația e de natură să ducă la numeroase litigii, de pe urma cărora este clar care va fi categoria profesională care va avea oricum de câștigat. 

În articolul “Experiența britanică privind dobânzile excesive: Învățăminte pentru România” de pe blogul BNR, subliniam că prudența autorităților din Regatul Unit în a plafona dobânzile se explică, parțial, prin cunoașterea experiențelor istorice nereușite din domeniul controlului prețurilor. Un cititor îmi comunică scepticismul său în privința acestei motivații. Pentru a risipi îndoielile sale, să vedem în rândurile de mai jos cum este tratat aspectul respectiv în comunicarea către public a autorității britanice relevante, Financial Conduct Authority.

 În anul 2015, în Marea Britanie a fost introdus un plafon asupra dobânzilor la creditele cu cost ridicat ce sunt acordate pe termen scurt. Măsura a privit doar un segment relativ marginal al pieței creditului, ea fiind luată cu respectarea următoarelor principii: prudență în reglementare, studii de impact cuprinzătoare și verificări periodice privind eficiența soluțiilor adoptate, principii ce nu strică a fi aplicate și în România. În esență, plafonarea dobânzilor de către autoritățile britanice rămâne mai curând o excepție decât o regulă.

În martie 2019, Curtea Constituțională a României constata că o lege ce urmărea limitarea dobânzilor în sectorul financiar este neconstituțională, în principal datorită faptului că nu a fost realizată motivarea și fundamentarea economică, socială și juridică a soluțiilor adoptate[i], legea însăși fiind considerată neclară. Un verdict al acestui for privind o lege similară, ce urmărește protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, urmează a fi pronunțat în următoarele zile. Explică noul act normativ cu claritate soluțiile legislative propuse și efectele acestora? Câteva reflecții personale punctuale în legătură cu acest subiect sunt redate în continuare.

Un avocat cunoscut pentru poziția sa constantă de demonizare a băncilor a făcut relativ recent o serie de aprecieri legate de o speță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind posibilul caracter abuziv al dobânzii variabile la anumite credite ipotecare din Spania. Comentariile respective, ce doreau a surprinde învățăminte pentru România, sunt însă anapoda, profesionistul dreptului, printre altele, aducând în discuție un indice de referință care nu există în forma prezentată și văzând plafonare de dobânzi acolo unde nu este cazul. Mai multe detalii în continuare.

Cu ceva timp în urmă, în media socială, o inițiativă a Băncii Naționale a României (BNR) de întărire a stabilității sistemului financiar era prezentată drept un Plan B menit să asigure băncilor menținerea și, eventual, majorarea marjelor lor de profit în dauna economiei naționale. Enormitatea acestor afirmații este demonstrată, atât de termenii inițiativei, cât și de evoluții recente din sistemul financiar european, tot mai multe bănci centrale din țări non-euro semnând acorduri de obținere de lichiditate în euro cu Banca Centrală Europeană, de genul celui încheiat de autoritatea monetară din România și încriminat ca așa-zisul Plan B. Mai multe detalii în continuare.

Există în mod constant o cerere considerabilă de informații economice din partea publicului, ce dorește, în primul rând, ca acestea să fie corecte. Fenomenul se amplifică în perioade de criză, când apar mulți ce se proclamă specialiști de marcă și fac afirmații care mai de care mai aiurea, unii dintre ei adevărați șarlatani economici. Un recent raport al Băncii Naționale a Poloniei validează, pe deplin, observațiile noastre anterioare privind argumentele greșite promovate insistent de un blogger autohton în mass media românească în legătură cu transmisia politicii monetare. Articolul de față, văzut ca o contribuție la educația financiară a publicului larg, aduce clarificările de rigoare.

Recurgerea la comparații statistice internaționale impune întotdeauna o atenție deosebită, pentru a se obține asigurarea că cifrele sunt comparabile. Un blogger, cu apariții relative frecvente la unele posturi de televiziune, pare să fi ignorat acest principiu și reușește performanța de a utiliza date incorecte în susținerea opiniilor sale[i]

Comisia Europeană a publicat recent un ghid privind “Cele mai bune practici în legătură cu măsurile de ajutor oferite consumatorilor și firmelor în contextul crizei Covid-19”. Documentul respectiv reflectă rezultatul a două întâlniri la nivel înalt organizate de instituția europeană cu reprezentanți ai sectorului financiar și cu organizații ale consumatorilor și întreprinderilor în mai și iunie a.c. Principalele prevederi ale ghidului sunt prezentate în continuare.