Programul de relansare economică recent anunțat de Guvernul României conține o secțiune dedicată înființării Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții. Secțiunea respectivă a fost imediat supusă unor comentarii virulente din partea unui blogger. Criticile aduse nu sunt întemeiate, unele fiind chiar ridicole. Ele demonstrează că autorul lor nu are o bună înțelegere a modului de funcționare a băncilor naționale de dezvoltare. Articolul de față aduce clarificările necesare ca parte a efortului constant în domeniul educației financiare întreprins de personalul băncii centrale.

Raportul anual 2019 al Băncii Naționale a României a fost publicat cu câteva zile în urmă, în format electronic, pe site-ul Internet al instituției. Un bun prilej pentru grupul “criticilor de serviciu” al băncii centrale de a-l citi atent, în căutare de subiecte pentru o nouă ofensivă mediatică împotriva autorității monetare din România sau de a reacționa la informațiile referitoare la raport difuzate de presă. O prima dezinformare vine din partea avocatului Piperea.

Un blogger duce de ceva timp în mass-media o campanie de dezinformare în privința activității băncii centrale și a autorităților guvernamentale, prin utilizarea, de informatii incorecte și de tehnici de persuasiune ce favorizează emoționalul în dauna rațiunii. Încercarea sa de influențare a mentalului colectiv pare a se baza pe principiul “opinia mea valorează mai mult decât realitatea obiectivă”. Falsitatea ideilor promovate și tehnicile retorice folosite pot fi ușor demonstrate prin supunerea acestora unei proces de verificare (fact-checking). În absența unei platforme jurnalistice de verificare care să preia această sarcină, în rândurile următoare voi încerca să arăt cum este abuzat adevărul și să decontaminez opiniile blogger-ului de stratagemele discursive folosite, prin luarea în analiza a două texte scrise de acesta referitoare la recentul raport al agenției Standard&Poors (S&P) privind România.

În media socială au apărut unele afirmații aiuritoare care doresc să acrediteze ideea că persoane din banca centrală (și nu numai) au acționat pentru retrogradarea ratingului de credit al României și că acest plan a eșuat. Enormitatea unor astfel de declarații poate fi ușor demontată printr-o lecturare rapidă a ultimului raport al agenției de rating Standard&Poors referitor la țara noastră. În fapt, activitatea băncii centrale, ponderea scăzută a datoriei și evaluarea externă au fost singurele trei criterii de analiză care au îmbunătățit punctajul acordat de agenție și au permis reconfirmarea ratingului de țară. Elementele relevante din raport care demontează realitatea alternativă ce se încearcă a fi promovată în mass-media sunt prezentate mai jos.

Pentru a respecta promisiunea din articolul meu anterior de pe acest blog, revin cu argumente suplimentare pentru a fi cât mai clar pentru cititori de ce replicarea pachetelor de sprijin economic din SUA nu poate fi făcută de multe alte țări, nu numai de România, principalul motiv ținând de problema sustenabilității deficitelor bugetare. Aceste țări nu își permit luxul de a avea deficite publice mari, întrucât moneda lor nu ocupă o poziție specială în tranzacțiile comerciale și financiare internaționale cum este cazul monedei americane.

În ultimele zile, un analist economic publică articol după articol și apare la posturi de televiziune pentru a face cunoscute publicului opiniile sale privind consecințele economice ale crizei sanitare declanșate de Covid – 19 și soluțiile posibile de înlăturare a acestora. Analiza discursului său relevă însă numeroase indicii că ne aflăm în fața unui demers jurnalistic, cu iz propagandistic, în care contează foarte mult prezentarea emoțională a faptelor în dauna obiectivității. În plus, avem de a face cu calcule greșite, confuzii între noțiuni economice, erori elementare de logică, comparații nepotrivite, toate acestea de natură a afecta serios reputația analistului respectiv. 

Numeroși economiști de marcă din întreaga lume militează pentru un răspuns rapid și de substanță pentru a se face față sfidărilor impuse de criza Covid19. Totodată, ei se apleacă și asupra aspectelor unei noi ordini economice în perioada post-criză. Mai jos sunt redate, în sinteză, meditațiile a trei cunoscuți economiști europeni în această privință.

Pentru reducerea efectelor economice negative produse de urgența sanitară declanșată de apariția noului coronavirus, o serie de țări au adoptat moratorii oficiale privind plățile aferente creditelor bancare. Ideea câștigă progresiv teren, noi țări luând recent măsura respectivă, adaptată la contextul național, sau intenționând să faca aceasta în viitorul apropiat. Există însă și state care nu au inclus un moratoriu oficial de plăți în cadrul priorităților lor imediate.

Confruntate cu efectele economice și sociale ale crizei sanitare declanșate de noul coronavirus, o serie de state au adoptat moratorii privind plata creditelor bancare. Ungaria a fost una dintre primele țări din Europa care au recurs la o astfel de măsură. Refereriri la această decizie politică din țara vecină apar frecvent în dezbaterile actuale din România pe tema propriului său moratoriu bancar, dar se observă că de cele mai multe ori, comentatorii au o înțelegere eronată a mecanismului ce este dat ca exemplu. Articolul de față incearcă să aducă clarificări în această privință.