Author

Dan Pălăngean

Browsing

România s-a poziționat în luna februarie 2022 doar pe locul 10 între statele membre UE în ceea ce privește inflația anuală, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de 7,9% (calculată în conformitate cu metodologia europeană, pentru comparabilitate cu alte state), ne-am poziționat peste media UE (6,2%) sau media Zonei Euro (5,9%) dar mai bine decât opt state din fostul bloc estic și Belgia (9,5%). 

Invocând dificultatea de a achita ratele la creditele în franci elvețieni ca urmare a evoluției în creștere puternică a cursului monedei abreviate internațional CHF, mai multe persoane au solicitat vehement impunerea prin lege a plăților la cursul istoric, din momentul contractării creditului aflat în dispută cu banca. Din păcate, creșterea ratelor în expresie nominală nu a fost cântărită corect din perspectiva posibilităților reale de plată, bazate în marea lor majoritate pe evoluția câștigului salarial mediu net, așa cum a fost el consemnat de statistica oficială. De altfel, el a stat la baza posibilității de luare a unui credit și a dus în majoritatea cazurilor la limită la accesarea în franci elvețieni.

Prețurile au crescut în mai 2016 cu 0,25%, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Deoarece rezultatul a fost mai bun decât în aceeași lună a anului trecut, prin așa-numitul ”efect de bază”, s-a ajuns la un nou record de scădere a prețurilor: -3,46% potrivit metodologiei naționale și -3,0% conform indicelui armonizat IAPC, utilizat pentru comparabilitate la nivel european.

România a înregistrat în anul 2014 cea mai redusă valoare a formării brute de capital fix raportat la Produsul Intern Brut din ultimii zece ani, nivelul de 22,0% fiind mai redus chiar decât cel din 2004 ( 22,4%) și mult sub nivelul record atins în anul 2008, de 36,0% din PIB. Mai mult, din 2012 încoace, trendul este descrescător, ceea ce va greva asupra potențialului de creștere pe termen mediu al economiei