PIB-ul este indicatorul cel mai cuprinzator de descriere a activitatii economice. Lui Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel pentru economie (1971), ii datoram cel mai mult aceasta inovatie conceptuala si de masurare. PIB a devenit in timp reper principal de comparatie intre economii nationale. In raport cu acest indicator se fac analize macro si micro, de adancime, in structura. La PIB se raporteaza marimi ca deficit buget, deficit extern (comercial, cont curent), datorie publica, ce pot arata dezechilibre macroeconomice si probleme de sustenabilitate financiara.
Traim vremuri foarte dificile, cu o suita de crize, evenimente extreme, care pun la mare incercare sistemele economice si politice, in ultima instanta cetatenii. Guvernele sunt chemate sa gestioneze cu responsabilitate si luciditate situatii extreme, provocari, ce se tin parca lant.
The proposal by the European Commission for the regulation of crypto-assets (MiCA) is to be welcomed, as are similar measures envisaged by authorities in the USA, Great Britain and other countries.
Miza mare este de a nu lasa sistemul financiar sa aiba o evolutie tip free banking, cu impact detrimental asupra stabilitatii financiare si nu numai; moneda publica este un bun public, de care depinde coeziunea economica si sociala
Este binevenit că instituții publice și private fac eforturi pentru ca cetățenii să dobândească cunoaștere economică și financiară mai bună. Și în școli se promovează educația economică și financiară.
La conferinta organizata recent de Consiliul Fiscal si Facultatea de economie si afaceri a Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi avand tema ‘’Bugete publice in vremuri de pandemie” s-a vorbit adesea despre fondurile europene. Dar se impune lamurirea unui aspect esential legat de macroeconomia utilizarii banilor europeni.
Marea Recesiune , declansata in 2008, a reprezentat un moment de ruptura, un punct de inflexiune in dinamica economiilor; un ciclu lung a fost intrerupt, iar prabusirea pietelor financiare a fost evitata printr-o interventie masiva a bancilor centrale mari. S-a recurs nu numai la mijloace traditionale de interventie, precum scaderea ratelor de politica monetara, ci si la instrumente neconventionale, la, in special, “relaxare cantitativa”(QE) -injectari de baza monetara in economii contra active financiare, care au cautat sa suplineasca miscarea tot mai anevoioasa a lichiditatilor, diminuarea drastica a vitezei de circulatie a banilor. Pandemia a impus reluarea interventiilor masive ale bancilor cetrale si guvernelor.
In “Limits and pitfalls of QE in emerging economies”(OpiniiBNR, 14 August) I argued that, while central banks in advanced economies undertake quantitative easing (QE) in order to mitigate the shock of the Pandemic and the economic crisis, this kind of operations needs to be contemplated with caution in emerging economies. A reaction to my text suggested that the accumulation of net foreign assets (NFA) in emerging economies (EMEs) could be seen as a form of QE. I argue below that this is not an appropriate analogy. But first, I reiterate my view as to why EMEs have to treat QE with much caution.
Romania nu poate intra in MCS2, in UB, fara a rezolva problema dezechilibrelor macroeconomice in mod durabil. Nu exista bagheta magica pentru intrarea in UB.
Economiile emergente nu pot practica QE ca in economii avansate decat cu limite si o pot face mai ales acele economii emergente care au deficite tinute sub control, sunt mai robuste, au credibilitate in politicile macroeconomice.