Pandemia a impus închiderea parțială a economiilor, cu un „efect lacăt”[1] ce înseamnă un declin al activității fără precedent după al doilea război mondial. Numai în țări est europene, după colapsul sistemului comunist, a avut loc o reducere atât de drastică și subită a activității economice, în 1990 – „recesiunea transformațională” cum a numit-o Janos Kornai, mai lovite fiind țările (între care și România) ce au practicat forme foarte rigide ale sistemului până la finele deceniului nouă.
The coronavirus pandemic has stunned Europe, and indeed the entire world. Although the likelihood of this kind of pandemic was sounded off by not a few high-profile voices quite a while ago, its devastating impact reveals how unprepared medical systems and how defective our prevention schemes have been. But, like in times of war, an unprecedented resource mobilisation has been mounted to fight the coronavirus, while governments and central banks have summoned a wide range of tools to mitigate the impact of the lockdowns.
Cresterea veniturilor fiscale cu cateva procente din PIB ar ajuta consolidarea bugetara si ar permite finantarea mai buna a bunurilor publice, inclusiv a cheltuielilor sociale.
BNR nu poate compensa prociclicitatea politicii bugetare decat intr-o masura limitata; aceasta fiindca ar putea accentua dezechilibre externe, ar fi afectata chiar stabilitatea financiara
Can powerful vested interests be overcome? Can all this be achieved within the time span that it appears we have at our disposal in order to obtain our habitat livable? How can we cope with so many disruptions and ruptures simultaneously?
Reformele in mecanismele zonei euro, pentru a o face robusta, sunt salutare pentru tarile care nu sunt inca in Uniunea Monetara. Economia romaneasca are de atins o masa critica de convergenta reala si de realizat consolidare macroeconomica durabila (controlul durabil al deficitelor) pentru a intra in Macanismul Cursurilor de Schimb (ERM2) si apoi, in zona euro.
Reforms in and of the euro area, to make it robust, would be more than welcome in accession candidate countries. As for its part, the Romanian economy needs to achieve a critical mass of real convergence and control its imbalances on a sustainable basis in order to enter the exchange rate mechanism and, after that, join the euro area under auspicious terms.
Parca nicicand a fost discutia privind rostul operatiunilor speciale ale BCE, al relaxarii cantitative (quantitative easing/QE) mai aprinsa ca acum. Sunt nu numai oponenti traditionali ai QE, intre care Bundesbank si Banca Centrala a Olandei, dar si Banca Frantei
Deficitul acut de spatiu fiscal devine tot mai periculos si este o urgenta a politicii fiscal/bugetare in Romania; nu este ideea fixa a cuiva! !
