Reformele in mecanismele zonei euro, pentru a o face robusta, sunt salutare pentru tarile care nu sunt inca in Uniunea Monetara. Economia romaneasca are de atins o masa critica de convergenta reala si de realizat consolidare macroeconomica durabila (controlul durabil al deficitelor) pentru a intra in Macanismul Cursurilor de Schimb (ERM2) si apoi, in zona euro.
Reforms in and of the euro area, to make it robust, would be more than welcome in accession candidate countries. As for its part, the Romanian economy needs to achieve a critical mass of real convergence and control its imbalances on a sustainable basis in order to enter the exchange rate mechanism and, after that, join the euro area under auspicious terms.
Parca nicicand a fost discutia privind rostul operatiunilor speciale ale BCE, al relaxarii cantitative (quantitative easing/QE) mai aprinsa ca acum. Sunt nu numai oponenti traditionali ai QE, intre care Bundesbank si Banca Centrala a Olandei, dar si Banca Frantei
Deficitul acut de spatiu fiscal devine tot mai periculos si este o urgenta a politicii fiscal/bugetare in Romania; nu este ideea fixa a cuiva! !
Economia SUA rămâne cea mai influentă în spațiul global, cu o pondere de cca. 20% din PIB-ul mondial; dolarul deține mai bine de 60% din mijlocirea tranzacțiilor cu bunuri și servicii în lume. Ai zice că este un dezechilibru flagrant, dar explicația rezidă, inter alia, în volumul tranzacțiilor financiare în raport cu cele comerciale și încrederea în dolar (mă refer la USD) ca monedă de rezervă. Fed-ul este banca centrală care emite moneda de rezervă a cărei supremație se vede când se caută zone de refugiu. Poziția centrală a dolarului are origine în preeminența economică și tehnologică a SUA, conturată încă înainte de al Doilea Război Mondial și care a fost ranforsată de aranjamentele de la Bretton Woods (exista dupa război și o mare “foame” de dolari).
Au loc evenimente ce m-au indemnat sa revin asupra unui text scris acum mai bine de trei ani (“O lume a dobanzilor foarte scazute?”, Opinii BNR (15 febr.,2016) privind cauze pentru care ratele de politica monetara au atins nivele foarte joase, chiar negative, in tari industrializate. Aceste evenimente sunt renuntarea de catre Fed si BCE la “normalizarea” politicii monetare, razboiul comercial in economia mondiala (ca expresie a erodarii regimului international multilateralist) si semne ca situatia economica globala se deterioreaza; ar mai fi de adaugat agonia Brexit-ului, cu efecte nefaste si multe imponderabile. Cum vor fi politicile monetare ale actorilor mari in viitorul imediat si pe termen mai lung? Voi incerca sa schitez cateva raspunsuri revizitand observatii din textul amintit.
De cand a fost anuntat de Facebook ca proiect de moneda digitala, LIBRA a facut valuri. Voi incerca mai jos sa ofer unele argumente privind trepidatiile induse de acest proiect.
Politica monetară va deveni, probabil un amestec de control de agregate monetare (prin utilizarea de măsuri macroprudenţiale – ce sunt un eufemism pentru controlul mişcării capitalului) cu un regim de ţintire a inflaţiei mai pragmatic. Se va recurge în continuare la mijloace ne-ortodoxe la nevoie
În UE se vorbeşte mult despre integrarea pieţelor financiare drept cale de a face Piaţa Unică să funcţioneze mai bine, cale de micşorare a riscurilor; există opinia că astfel s-ar diminua nevoia de integrare fiscală, “partajarea riscurilor” (risk sharing) fiind prezumată ca asigurându-se prin pieţe de capital. Este o teză devenită un fel de mantră la Bruxelles şi în unele cercuri politice şi de afaceri că CMU ar rupe “legătura fatală” (doom loop) între bilanţuri bancare şi datorii suverane; eu am o viziune mult nuanţată în această privinţă.
