Author

Daniel Dăianu

Browsing

Ministrii de finante ai Frantei si Germaniei, Bruno le Maire si Olaf Scholz, au propus formarea unui buget al zonei euro menit sa reduca din discrepante economice. Propunerea este de bun simt avand in vedere incompletitudinea uniunii monetare ca arhitectura institutionala si aranjamente de politici. De mult timp experti si responsabili politici imbratiseaza teza ca lipsa aranjamentelor de ordin fiscal (ce nu trebuie sa fie fi reduse simplist la “reguli”) este o carenta majora a functionarii zonei euro.

Unde ne aflam la un deceniu de la prabusirea bancii de investitii Lehman Brothers si incotro ne indreptam? Voi incerca sa exprim cateva ganduri intr-un stil telegrafic, cu riscul ca formularile sa fie vazute drept “teze”. Dar exista fapte si argumente ce sustin gandurile de mai jos. Ma voi referi la tendinte in economia globala, starea sistemelor financiare, la ce afecteaza credibilitatea politicilor si unele trasaturi ale economiei romanesti.

Cine citeste documente ale BNR, inclusiv minutele sedintelor de politica monetara, constata referiri la gestionarea lichiditatii. Aceasta din urma este parte din modul in care o banca centrala isi formuleaza si aplica politica monetara. Sunt opinii care fac legatura intre injectii de lichiditate ale bancii centrale si mersul inflatiei in ultimii ani la noi sugerandu-se legaturi cvasimecanice. Sunt si opinii care reproseaza BNR ca lasat rate de dobanda pe piata monetara (inter-bancara) sa ajunga la peste 3%, cat sunt in prezent. Merita de aceea sa evidentiem aspecte privind relatia intre cantitatea de moneda de baza (emisa de banca centrala) si conditiile monetare in economie, dinamica inflatiei, echilibrele externe si conduita BNR.

Funcționarea zonei euro prezintă interes excepțional pentru România. Viitorul Uniunii Europene (UE) depinde în mod covârșitor de zona euro, la care România țintește să adere. Zona euro (ZE) a eliminat riscul valutar pentru statele ce au format UE și care doreau o adâncire a integrării economice.

Necorelarea între nevoi și ofertă pe piața muncii este valabilă peste tot în Europa, dar este mai problematică acolo unde procesul educațional este mai defectuos, cu resurse disponibile inferioare. Sistemul educațional “vocațional”, practicat în Germania este un exemplu pentru Europa,