De la criza financiară încoace suntem dominați de incertitudini în cea mai înaintată societate tehnologică și presupus mai educată, din care elite intelectuale din toate domeniile își spun cuvântul îndoielilor. 

Ne ajunge din urmă inflația sau nu este o întrebare chinuitoare pentru mulți în contextul crizei pandemice. Răspunsul trebuie privit însă, spun specialiştii, prin două lentile. Prima este aceea a analizelor tradiționale ale inflației, pe baza metodologiilor internaționale, însușită de marea majoritate a statelor lumii, cea prin prisma raportărilor statistice. A doua, care își face loc mai pregnant în unele comentarii și analize de început, dar legate de criza pandemiei, este cea a măsurării inflației într-o criză de acest fel, produsă la o sută de ani de la o alta, manifestă în primul sfert al secolului trecut. Preocuparea pentru ce se va întâmpla cu inflația are și ea două dimensiuni, respectiv așteptarea producerii creșterii acesteia și căutarea unei explicații asupra întârzierii manifestării ei, în condițiile în care există factori care să o redinamizeze, poate chiar spectaculos.

”So what does the future hold in store for us? Along with utopian or dystopian visions, science fiction sometimes offers fascinating glimpses of what everyday life in the future might look like”.

 – Jens Weidmann – 

Valul de știri recente privind succesul vaccinului împotriva noului coronavirus, (ca cele dezvoltate de Germania, BioNTech și Pfizer), cu o posibilă rapidă distribuție începând cu anul 2021, are, credem noi, mai mult o tentă de a induce o doză de optimism în oameni și mai puțin în șansele redresării economice

Se spunea că diversitatea culturală a UE este un activ prețios al îmbogățirii Uniunii. Din păcate, tenta naționalistă dată acestei dimensiuni ne duce către fragmentare în toate domeniile integrării și, ce este și mai rău, la preocuparea de a amenda într-un fel sau altul SM sau de a le trimite în faţa justiției europene înainte de a reuși o mai profundă convergență a voinței lor politice, pentru a dinamiza proiectul integrării europene și de a face din UE un actor global autentic.

La această dată se pare că redresarea economică mult așteptată în V devine W inclusiv pentru România, valul doi al pandemiei dovedindu-se mai capricios decât se aștepta. Exemplele noi de carantinări la nivel de țară sunt cunoscute, iar, la nivel european, cine crede că se va descurca de unul singur când ceilalți își închid piețele, greșește pe măsura propriei încăpățânări. Măsurile individuale luate de țări ca răspuns la pandemie sunt salutare, dar ele nu ne feresc de efectele de contaminare economică a altor state cu care avem comerț sau producția națională depinde în mare măsură de cererea de pe piețele externe.

De la surpriză la contestare, de la respingere la legalizare, de la criptomonede la monede virtuale, iată că moneda digitală își face intrarea aproape triumfală în lumea financiar- bancară, subtilă și complexă. Găsirea definiției de monedă digitală pare să fie mai apropiată de sensul ”producerii” ei tehnologice, întrucât tot ce constituie virtualul de azi este creat, stocat și transmis prin digitalizare, adică codarea prin cifre 0 și 1 a tot ceea ce percepem cu ochiul din realitate înconjurătoare prin. Această realizare a însemnat tranziția de la analog la digital, un salt mare în claritatea cu care tehnologia digitală reproduce imaginea realității imateriale aproape de perfecțiunea vederii ochiului uman. Poate semnificația majoră a acestui fenomen o simțim de abia acum, în lupta cu efectele economice ale crizei Covid-19, când vedem în digitalizare calitățile ei de siguranță, securitate, viteză, costuri, accesibilitate, disponibilitate, implementare, distribuție etc.

Trăim o combinație complexă de fenomene, după unii devastatoare pentru lumea economică și socială. Atributele care se dau actualei crize ne înfioară, ea este fără precedent, profundă și abundă în incertitudini. Ea a exacerbat mai mult decât punctele slabe ale țărilor, ale regiunilor și ale populațiilor fragile, le-a atacat călcâiul lui Ahile. Orice însănătoșire, din orice domeniu al activității umane, este acum legată biunivoc de evoluția luptei împotriva Covid-19 și succesele ce vor fi repurtate vor constitui victoria împotriva unui dușman nemilos şi nevăzut, după cum ne spun, cu repetiție, toți specialiștii acestei lumi. Nota de optimism, care străbate perioada de după trimestrul III al anului 2020 cu privire la creșterea economică, nu se referă la plasarea ei în teritoriul pozitiv, ci la descreșteri mai mici față de așteptări. 

O economie de piață este funcțională dacă există o ordine și disciplină fiscal-bugetară

Problema de fond a vremurilor noastre este trăirea momentului acumulărilor multor evenimente (fapte și efecte ale acestora) reprobabile, pe care le-am considerat trecătoare sau ușor gestionabile, accentuând până la refuz pe beneficii.