Un discurs al Christinei Lagarde și o evaluarea a Comisiei Europene ar trebui să ne dea mai mult de gândit decât a le transpune ca subiect nou în câmpul de bătălie politică din care interesele Românie par să lipsească cu desăvârșire. 

Coloana verticală a oricărui stat este asigurată de legile după care funcţionează, începând cu Constituţia şi tot ceea ce derivă din ea prin procesul legislativ, derulat de actorii acreditaţi să o facă în calitate de iniţiatori, de cei care au obligaţia de a aviza o propunere legislativă şi de cei care legiferează. 

Ne preocupă în mod plenar, şi nu neapărat că acum suntem în faţa unei decizii politice de adoptarea a euro, problematica convergenţei şi calitatea acesteia de a susţine un astfel de demers. 

Focalizarea reformelor Uniunii Europene pe zona euro prinde contur din punct de vedere al susţinerilor din partea statelor membre, chiar şi a celor care nu au adoptat euro.

Focalizarea reformelor Uniunii Europene pe zona euro prinde contur din punct de vedere al susţinerilor din partea statelor membre, chiar şi a celor care nu au adoptat euro.

Ce se va întâmpla cu uniunea monetară europeană la care ar urma să aderăm în câțiva ani. Evoluează ea spre un club elitist în care sunt admiși doar candidați „selecți”, sau rămâne deschisă tuturor celor ce vor să se alăture?

Scenariul general pentru viitorul României nu poate fi decât acela de a fi în interiorul Uniunii cât mai aproape de nucleul acesteia unde se iau decizii. Aș vrea să nu cred în alternativa expusă de economiștii polonezi că aşa numita nepregătire a României în a adopta euro ar fi  ”invitația” unora de a ne îndepărta de UE şi destinul acesteia.

Vremurile noastre de restrişte sunt marcate de necesitatea restabilirii creşterii economice în condiţii de echilibru şi sustenabilitate, depăşirea crizelor politice, sau, cum spunea cineva, să ţinem cont că există întotdeauna o linie roşie peste care nu ar trebui să trecem.

Forumul de la Davos, ediţia 2018, ne aduce veşti. Ar trebui citite şi înţelese.

Ultima decizie de politică monetară a BNR a determinat multe comentarii, dar simpla inversare a trendului dobânzii dobânzilor care determină costul banilor în România pe diferite pieţe – monetară, interbancară şi cea a serviciilor financiare către populaţie – a demonstrat intenţia multora de a interpreta măsura în cele mai diferite chei.