Perioada supusă analizei în acest articol, 1992-2022, poate fi împărțită în două sub-perioade: până la marea criză financiară internațională (1992-2007),…
Una dintre puținele ancore de credibilitate ale României, nivelul relativ redus al datoriei publice (ca procent din PIB) este pe…
Epoca în care trăim este marcată de a patra revoluție industrială, care are în centrul său tehnologia informației (IT). Apogeul…
Critici nedrepte la adresa CBDC (Central Banks’ Digital Currencies) O sumedenie de teorii ale conspirației – parte a războiului…
Acest articol are scopul de a lămuri câteva confuzii care se fac de către publicul larg între banii digitali emiși…
Într-un articol publicat în numărul 79 din Cronici („De ce PIB-ul potențial nu poate crește ca Făt-Frumos”) arătam că principalul…
Consumerismul – definit ca ordinea socială și economică în care aspirațiile celor mai mulți indivizi includ achiziția de bunuri și…
În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de afaceri – apeluri „mobilizatoare” privind dublarea PIB în următorii 7 ani (până în 2030) sau, mai modest, în următorii 12 ani (până în 2035). Dar astfel de apeluri nu au nimic de a face nici cu matematica, nici cu realitățile din economie.
Din punct de vedere matematic, o dublare a PIB în decurs de 10 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 7 la sută (ceteris paribus, adică fără a lua în calcul inflația sau aprecierea cursului valutar). Similar, o dublare a PIB în decurs de 14 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 5 la sută, ceteris paribus. Dacă însă luăm în calcul o creștere medie anuală (mai realistă) de 3 la sută , rezultă o dublare a PIB în decurs de 23 de ani, ceteris paribus.
În acest articol ne propunem o comparație a patru indicatori macroeconomici strâns legați (deficitul bugetar, deficitul extern, rata de creștere a Produsului Intern Brut, ponderea consumului în PIB) înregistrați în perioada 2005-2022 în Cehia, Ungaria, Polonia și România. O ilustrare a acestor indicatori se poate vedea în Graficele 1-4. Pe baza lor se pot trage o serie de concluzii, după cum urmează:
După primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definiție cash) era de 2,32 la sută din PIB, adică cu circa 0,8 la sută din PIB mai mare decât în primele cinci luni din 2022. În aceste condiții, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârșitul anului 2023 riscă să depășească 6 la sută din PIB
