Discuțiile recente privind măsurile de reducere a deficitului bugetar au pus pe tapet o serie de soluții „originale”, puțin sau…
Perioada supusă analizei în acest articol, 1992-2022, poate fi împărțită în două sub-perioade: până la marea criză financiară internațională (1992-2007),…
Una dintre puținele ancore de credibilitate ale României, nivelul relativ redus al datoriei publice (ca procent din PIB) este pe…
Epoca în care trăim este marcată de a patra revoluție industrială, care are în centrul său tehnologia informației (IT). Apogeul…
Critici nedrepte la adresa CBDC (Central Banks’ Digital Currencies) O sumedenie de teorii ale conspirației – parte a războiului…
Acest articol are scopul de a lămuri câteva confuzii care se fac de către publicul larg între banii digitali emiși…
Într-un articol publicat în numărul 79 din Cronici („De ce PIB-ul potențial nu poate crește ca Făt-Frumos”) arătam că principalul…
Consumerismul – definit ca ordinea socială și economică în care aspirațiile celor mai mulți indivizi includ achiziția de bunuri și…
În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de afaceri – apeluri „mobilizatoare” privind dublarea PIB în următorii 7 ani (până în 2030) sau, mai modest, în următorii 12 ani (până în 2035). Dar astfel de apeluri nu au nimic de a face nici cu matematica, nici cu realitățile din economie.
Din punct de vedere matematic, o dublare a PIB în decurs de 10 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 7 la sută (ceteris paribus, adică fără a lua în calcul inflația sau aprecierea cursului valutar). Similar, o dublare a PIB în decurs de 14 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 5 la sută, ceteris paribus. Dacă însă luăm în calcul o creștere medie anuală (mai realistă) de 3 la sută , rezultă o dublare a PIB în decurs de 23 de ani, ceteris paribus.
În acest articol ne propunem o comparație a patru indicatori macroeconomici strâns legați (deficitul bugetar, deficitul extern, rata de creștere a Produsului Intern Brut, ponderea consumului în PIB) înregistrați în perioada 2005-2022 în Cehia, Ungaria, Polonia și România. O ilustrare a acestor indicatori se poate vedea în Graficele 1-4. Pe baza lor se pot trage o serie de concluzii, după cum urmează:
