Există în mod constant o cerere considerabilă de informații economice din partea publicului, ce dorește, în primul rând, ca acestea să fie corecte. Fenomenul se amplifică în perioade de criză, când apar mulți ce se proclamă specialiști de marcă și fac afirmații care mai de care mai aiurea, unii dintre ei adevărați șarlatani economici. Un recent raport al Băncii Naționale a Poloniei validează, pe deplin, observațiile noastre anterioare privind argumentele greșite promovate insistent de un blogger autohton în mass media românească în legătură cu transmisia politicii monetare. Articolul de față, văzut ca o contribuție la educația financiară a publicului larg, aduce clarificările de rigoare.
Afirmații hazardate sau manipulare pe față?
La scurt timp după apariția primelor efecte ale crizei Covid-19 asupra economiei naționale, dl Radu Soviani a început să prezinte, pe blogul personal și la diverse posturi de televiziune, opiniile sale privind politica monetară din România, în registru comparativ cu cea a altor țări din regiune, în special Polonia. Față de un asemenea demers, nu putem spune decât că este de salutat orice participare, cu bună credință, a unei persoane la dezbateri publice privind “problemele cetății”.
Din păcate, prezentarea politicii monetare din Polonia făcută de blogger, văzută ca eventual reper pentru țara noastră, conține numeroase afirmații, date statistice și calcule care ridică serioase semne de întrebare privind corectitudinea lor[i]. Din lipsă de spațiu, articolul de față ia în discuție doar aspecte legate de procesul de transmisie a politicii monetare.
În data de 16 aprilie 2020, pe blogul personal, dl Soviani afirma că, urmare micșorării în trepte de către Banca Națională a Poloniei (BNP) a ratei sale de politică cu un punct procentual: “Reducerea se va translata rapid în luna aprilie în dobânzile plătite la credite de populație, astfel încât, ratele de dobândă sunt așteptate să scadă la 2,5% (de la 3,49%)…”[ii] . Câteva zile mai târziu, pe acelasi blog, apare precizarea: “Știți la cât arată calculul matematic că vor scădea (n.n.-dobânzile) după ce banca centrală a Poloniei a țintit populația …? Spre 2,5%.”[iii]
În data de 27 aprilie 2020, la postul de televiziune publică, dl Soviani nu lasă loc de niciun echivoc: “Uite în Polonia, 3,49% și cobor, coboară cu un punct procentual după ce a fost redusă de Banca Națională a Poloniei”. În aceeași zi, pe un post privat de televiziune, blogger-ul afirmă cu impetuozitate: “Dobânda la credite în Polonia 3,49%, iar după ce Banca Națională a Poloniei a redus dobânda pentru populație, ajunge la dobânda de 2,5%…”.
Pe baza acestor afirmații, in mod constant, dl Soviani a prezentat, sub formă grafică, rezultatul unor calcule, ancorate ferm in valoarea de 2,5% mai sus amintită, referitoare la câștigurile bănești ce urmau a fi obținute de cetățenii polonezi de pe urma măsurilor respective de politică monetară.
Într-un articol anterior de pe acest blog[iv] , atrăgeam atenția că există numeroase “steaguri rosii” în legătură cu datele și calculele avansate de dl Soviani și că acestea trebuie supuse unei verificări de credibilitate, ce se poate face foarte ușor în condițiile în care este indicată sursa primară a datelor folosite[v] . La acel moment, opinam că exprimarea “sunt așteptate să scadă la 2,5%”nu ține loc de precizarea sursei, nefiind clar dacă evaluarea era făcută de autoritățile poloneze sau era doar o părere personală a blogger-ului. Apreciam deci ca trebuia clarificat cine a facut calculele (blogger sau BNP) și întrebam unde poate găsi publicul detalii legate de acestea și de metodologia lor.
Ce anume generează interogații?
De ce o astfel de poziție? Pentru simplul fapt că literatura economică arată că procesul de transmisie monetară ia ceva timp și se realizează integral doar în cazul anumitor categorii de dobânzi. Precizam în articolul respectiv că există o probabilitate extrem de mică ca reducerea cu 1 p.p. (punct procentual) a ratei de politică a băncii centrale să ducă la reducerea dobânzilor la creditele băncilor (pentru clientii non-bancari) tot cu 1 p. p. și foarte rapid (într-o lună). Trecerea timpului avea să valideze acest punct de vedere, după cum arată raportul BNP amintit anterior. Înainte de a analiza prevederile acestuia să facem câteva precizări teoretice legate de transmisia impulsurilor de politică monetară.
Mecanismul de transmisie monetară în teorie…
Mecanismul (procesul) de transmisie a politicii monetare descrie modul în care modificarea ratei dobânzii de referință de către banca centrală afectează activitatea economică și nivelul prețurilor prin intermediul diferitelor canale: canalul ratelor de dobândă practicate de instituțiile financiare, canalul creditului, canalul cursului de schimb, canalul efectelor de avuție și bilanț și canalul anticipațiilor privind inflația. În mod simplificat, canalul ratelor de dobândă al politicii monetare poate fi conceput ca acționând în două etape. Mai întâi, modificarea ratei de politică monetară se transmite ratelor de dobândă pe termen scurt de pe piața interbancară, apoi de la acestea ajustarea se transmite la ratele practicate de bănci în relația cu clienții lor. Prima etapă are loc relativ repede și de obicei ajustarea este completă. Cea de a doua etapă se realizează cu o oarecare întârziere și, în multe cazuri, transmisia impulsului de politică monetară nu este completă și se manifestă în proporții diferite în funcție de tipul de dobândă.
…..și în practica poloneză
În primavara acestui an, banca centrală din Polonia a publicat un studiu (WP 329/2020) dedicat procesului de transmisie monetară din această țară în decursul anului 2019. Documentul în cauză arată că, în prima etapă, în termen de o lună, creșterea dobânzii de referință a BNP cu 1 p.p. duce doar la creșterea cu 0,60 p.p. a dobânzii interbancare (Wibor 3 luni). În etapa a doua, în prima lună a procesului de ajustare, în cazul împrumuturilor pentru locuințe[vi] are loc doar o transmitere de aproximativ 50% din schimbarea ratei de dobândă de piață interbancară (Wibor 3 luni). Aceste concluzii ale studiului, pe care l-am consultat în data de 6 mai a.c., explică, printre altele, scepticismul pe care l-am exprimat la vremea respectivă față de afirmațiile dlui Soviani.
Clarificări de ultimă oră ale BNP
Recentul Raport BNP privind inflația (iulie 2020) aduce clarificări menite de a închide definitiv discuția în speța care ne interesează, intrucat nu avem de a face cu păreri, ci cu date finale, ex-post, preluate din realitatea economică.
Să precizăm mai întâi că documentul face distincție între creditele noi acordate clientilor și creditele în derulare (“outstanding credits”), deosebire care nu apare în opiniile dlui Soviani.
Potrivit raportului BNP, în mai 2020, rata medie de dobândă la creditele noi pentru locuinte acordate consumatorilor era cu 0,7 p.p. mai mică față de februarie 2020. De subliniat că modificările ratei de referință ale băncii centrale se transmit și ratelor aferente depozitelor, întrucât băncile încearcă să-și păstreze marjele de dobândă (marja de intermediere). În acest sens, raportul specifică că, în aceeași perioadă, rata medie la depozitele bancare a scăzut cu 0,6 p.p. pentru gospodării și cu 0,7 p.p. pentru firme. În acest context, oare cum trebuie interpretată afirmația dlui Soviani că Polonia prin reduceri agresive de dobândă nu permite băncilor marje camătărești din activitatea de creditare? Cât de puternică a fost influența reducerii dobânzii de referință asupra marjei?
Rata medie de dobândă la creditele în derulare acordate consumatorilor pentru locuințe a scăzut în perioada amintită în paragraful anterior cu 0,4 p.p. (sublinierea noastră). Raportul BNP precizează că “schimbările de rate de dobândă pe piața interbancară sunt reflectate în ratele curente de dobândă ale împrumuturilor în derulare cu o întârziere, astfel încât transmiterea reducerii ratelor de dobândă ale BNP în ratele medii de dobândă ale împrumuturilor din economie va fi graduală”. Deci potrivit dlui Soviani, “reducerea se va translata rapid în luna aprilie în dobânzile plătite la credite de populație”, în timp ce BNP ne spune că aceasta “va fi graduală”. Noi pe cine să credem? Opinăm că polonezii își cunosc mai bine ograda.
De interes este și precizarea BNP că “trebuie reamintit că impactul schimbărilor ratelor de dobândă ale BNP asupra condițiilor de creditare oferite de bănci, inclusiv ratele lor de dobândă este indirect și limitat. Aceasta pentru că condițiile de creditare depind de mulți factori, de asemenea cei ce rămân în afara influenței băncii centrale, cum ar fi de exemplu nivelul competiției în sistemul bancar, perspectivele economice, bonitatea debitorului, garanțiile împrumutului, cerințele de reglementare și alți factori”.
Concluzii
În lumina celor de mai sus, imi este clar că nu autoritățile monetare poloneze au făcut evaluările problematice a căror paternitate o ceream elucidată: ele au o bună cunoaștere a mecanismului de transmisie monetară din țara lor. Avem cred și o posibilăexplicație de ce, nici până în prezent, sursa primară a datelor utilizate de blogger nu a fost adusă la cunoștinta publicului român, așa cum este corect din punct de vedere științific și al eticii jurnalistice, pentru a permite oricărei persoane interesate să verifice cât de solide/reale sunt rezultatele calculelor ce i-au fost prezentate.
Asupra dl Soviani planează acum suspiciuni ce merg de la aceea că a făcut calcule greșite la cea de încercare de manipulare a publicului român. Nu este menirea autorului acestui articol să se pronunțe în privința acestora si să afle care e adevărul. Pentru a-și apăra reputația, aceasta situație încurcată trebuie lămurită chiar de blogger, de altfel un observator atent al conduitei și obligatiilor etice ale jurnaliștilor[vii] . Și un prim pas în această privință, l-ar reprezinta publicarea/precizarea sursei primare a datelor și a metodologiei utilizate în calculele sale[viii] , fapt pe care îl solicit de luni bune.
[i] În articolul “Houston avem o problemă! Cifrele nu se potrivesc” (www.OpiniiBNR.ro) a fost arătată deja existența unor probleme privind comparabilitatea datelor statistice utilizate în legătură cu dobânzile la obligațiunile guvernamentale pe termen lung.
[ii] Radu Soviani, „De ce obligatiile Consiliului de administratie BNR condus de Mugur Isarescu primeaza in fata intereselor economiei natioanle inclusiv în criză”, 16 aprilie 2020, https: //soviani.com
[iii] Radu Soviani, „Executia bugetară arată falimentul intelectual al decidenților. Despre martie „cel bun” si despre specularea pandemiei de catre decidenti”, 28 aprilie 2020, https: //soviani.com
[iv] Cristian Bichi, “Când un analist pune emoțiile deasupra faptelor”, 07 mai 2020, www.OpiniiBNR.ro
[v] Nici la momentul scrierii acestui articol, blogger-ul nu a precizat sursa primară a informațiilor, deși acesta este o obligație ce ține de etica profesionala a oricărei persoane ce se consideră jurnalist.
[vi] Calculele făcute de blogger iau ca exemplu un credit ipotecar, dar această încadrare nu este întotdeauna făcută în mod clar, de multe ori acesta vorbind de credite în general.
[vii] Radu Soviani, „Despre importanța coloanei vertebrale în presă. Contraexemplul Ziarului Financiar”, 15 iunie 2020, https://soviani.com
[viii] Publicarea datelor este necesară și datorită faptului că nivelul ratelor de dobândă indicat de blogger este diferit de cel identificat de autorul acestui articol în bazele de date ale BNP și BCE. E necesar să se lămurească de ce apar aceste aspecte (e vorba de populații statistice diferite, convenții diferite privind dobânda, alte definiții?).
