Un mix optim de politici va avea întotdeauna o distincție clară între obiectivele politicilor și o alocare clară a instrumentelor între politici. În alcătuirea acestui mix coerent nu trebuie uitat niciodată că dacă este orientat spre adoptarea euro, el trebuie să aibă ca obiectiv schimbarea atitudinilor față de inflație. Nu poți intra în zona euro sperând că politica fiscală va putea rămâne prociclică, alimentând inflația. 

Deschiderea porților țărilor europene pentru forța de muncă din oricare alt stat european realizează o teribilă selecție a celor mai buni către țările cele mai dezvoltate

Trebuie să intrăm în matca unei combinații echilibrate între politica monetară, politica bugetară, cea de venituri, să fie evitată prociclicitatea

Scenariul general pentru viitorul României nu poate fi decât acela de a fi în interiorul Uniunii cât mai aproape de nucleul acesteia unde se iau decizii. Aș vrea să nu cred în alternativa expusă de economiștii polonezi că aşa numita nepregătire a României în a adopta euro ar fi  ”invitația” unora de a ne îndepărta de UE şi destinul acesteia.

Vremurile noastre de restrişte sunt marcate de necesitatea restabilirii creşterii economice în condiţii de echilibru şi sustenabilitate, depăşirea crizelor politice, sau, cum spunea cineva, să ţinem cont că există întotdeauna o linie roşie peste care nu ar trebui să trecem.

Forumul de la Davos, ediţia 2018, ne aduce veşti. Ar trebui citite şi înţelese.

Ultima decizie de politică monetară a BNR a determinat multe comentarii, dar simpla inversare a trendului dobânzii dobânzilor care determină costul banilor în România pe diferite pieţe – monetară, interbancară şi cea a serviciilor financiare către populaţie – a demonstrat intenţia multora de a interpreta măsura în cele mai diferite chei.

Cu anticipații adaptive și cu o inflație anuală care în august 2017 era încă sub limita de jos a benzii țintite de BNR, o creștere a ratei dobânzii ar fi mutat inflația și mai jos. În plus, inflația s-a accelerat în octombrie și noiembrie 2017 sub influența unor șocuri temporare preponderent pe partea ofertei, la care politica monetară nu răspunde. Firmele au început să-și schimbe anticipațiile din preponderent adaptive în  preponderent forward-looking abia în 2017 T3.

De la o decizia de politică monetară până la temerea că BNR opreşte creditarea populaţiei sau că împinge băncile să crediteze în afara țării este cale lungă

Independenţa băncilor centrale nu exclude, ci presupune o atentă coordonare (nu subordonare) a politicii monetare în raport cu celelalte politici economice, mai ales cu atenuarea efectelor negative ale acestora din urmă asupra stabilităţii generale a preţurilor