Forumul de la Davos, ediţia 2018, ne aduce veşti. Ar trebui citite şi înţelese.
Ultima decizie de politică monetară a BNR a determinat multe comentarii, dar simpla inversare a trendului dobânzii dobânzilor care determină costul banilor în România pe diferite pieţe – monetară, interbancară şi cea a serviciilor financiare către populaţie – a demonstrat intenţia multora de a interpreta măsura în cele mai diferite chei.
Cu anticipații adaptive și cu o inflație anuală care în august 2017 era încă sub limita de jos a benzii țintite de BNR, o creștere a ratei dobânzii ar fi mutat inflația și mai jos. În plus, inflația s-a accelerat în octombrie și noiembrie 2017 sub influența unor șocuri temporare preponderent pe partea ofertei, la care politica monetară nu răspunde. Firmele au început să-și schimbe anticipațiile din preponderent adaptive în preponderent forward-looking abia în 2017 T3.
De la o decizia de politică monetară până la temerea că BNR opreşte creditarea populaţiei sau că împinge băncile să crediteze în afara țării este cale lungă
Independenţa băncilor centrale nu exclude, ci presupune o atentă coordonare (nu subordonare) a politicii monetare în raport cu celelalte politici economice, mai ales cu atenuarea efectelor negative ale acestora din urmă asupra stabilităţii generale a preţurilor
În ultima perioadă, în mass-media românească și pe diverse site-uri autohtone de Internet, și-a croit drum informația conform căreia Banca Centrală Europeană recomandă renunțarea la garantarea depozitelor bancare. Nimic mai fals, după cum se va vedea în rândurile următoare.
Lipsa de apetență pentru implicarea României în destinul european constituie un semn de vădită îngrijorare…
Acest articol explică de ce în perioada 2015 T3-2017 T2, când economia a primit în fiecare dintre cei trei ani un stimul fiscal foarte puternic prin reducerea TVA și creșterea salariilor, inflația la taxe constante a rămas joasă și relativ stabilă, în timp ce PIB a crescut cu rate înalte. În mod specific, arăt de ce lărgirea deficitului bugetar structural de la 0,3 la sută din PIB potențial în 2015 la 2,2 la sută din PIB potențial în 2016 și la 3,3 la sută din PIB potențial în 2017 nu a dus la apariția unor anticipații inflaționiste mai mari
În materie de creditare, fie că e vorba de consum, fie de case, Banca Naţională a subliniat apăsat: temperează şi va tempera împrumuturile acordate populaţiei pentru a nu se ajunge la supraîndatorare
Arenele din Parcul cu platani, de fapt întregul parc, figurează an de an, din 1991 încoace, în bilanțul băncii centrale. Iar acest bilanț este controlat an de an de Ministerul Finanțelor
