Pentru a resimți beneficiile aderării la zona euro, cetățenii acestei ţări vor trebui să se schimbe în mod dramatic

Măiestria băncilor centrale de a face ghidajul prospectiv al așteptărilor fără a genera sevraj depinde mult de credibilitatea demonstrată în timp a acestor instituții – validată de implementarea măsurilor pe care le-au comunicat, de ajustarea la timp a mesajelor și asumarea erorilor, inclusiv cele de prognoză

Mi se pare straniu sa observ banci centrale ce par sa trateze cu nonsalanta functionarea crypto-monedelor si circuitelor paralele; aceasta inseamna, fie si partial, tolerarea unui regim de free banking, care pune in discutie ratiunea de a fi a bancilor centrale

Este încurajator că piața monetară a reacționat în mod natural la evoluția condițiilor din economie. Asta arată că piața a dobândit mai multă maturitate. În funcție de cum vor evolua lucrurile, pe plan național și internațional, rămâne de văzut dacă va continua sau nu tendința de creștere a ratelor dobânzilor și/sau dacă nu va fi nevoie ca Banca Națională să folosească și alte instrumente din arsenalul său pentru a limita efectele negative ale presiunilor inflaționiste în curs de formare. 

BNR nu este si nu trebuie sa fie o institutie politica sau politizata.

Avem de corectat o combinatie suboptima de politici macroeconomice pentru a preveni o finantare in crestere a deficitului de cont curent prin indatorare, pentru a modera inflatia, pentru nu obliga BNR la cresteri dramatice ale ratei de politica monetara.

Junker are trei mesaje pentru acești membri, mesaje care sunt, în același timp, atât excelente sinteze ale  marilor probleme ale Uniunii Europene, cât și îndemnuri la trezire și căi practice de acțiune: (a) „Libertatea nu cade din cer. Trebuie luptat pentru ea.”; (b) ”Într-o Uniune de egali nu pot fi cetățeni de categoria a doua…muncitori de categoria a doua…consumatori de categoria a doua.”; și (iii) „Domnia legii nu este opțională în Uniunea Europeană. Este obligatorie.”

Criza financiară care a debutat cu pră­bu­șirea Lehmann Brothers a provocat pier­deri uriașe sistemului financiar, l-a obligat să se recalibreze și a fragilizat finanțele mul­tor state. Statul român nu a scos ni­ciun leu din vistierie pentru a-și susține sistemul bancar, o performanță datorată fap­tului că acesta era dominat de bănci cu acționariat străin. Atunci, în toiul crizei, băncile asigurau stabilitatea sistemului, acum aceste bănci fac obiectul acuzării din partea unei largi părţi a publicului şi a spec­trului politic.

În România avem nevoie de o conversație profundă privind viitorul UE și aderarea la zona euro (ZE), care să ajute articularea pozițiilor noastre în dialogul european. “Să fii la masa discuțiilor” este esențial. Dar se cuvine totodată să avem argumente solide, ce pot influența facerea deciziilor. Faptul că Președintele Juncker nu a îmbrățișat filosofia cercurilor concentrice, arată că pledoaria României și a altor state membre a fost însușită de unii lideri europeni (nu toti însă!).

Este de făcut distincție între situația când piețele îngheață (când banii nu mai circulă, capcana lichidității este intensă) și o recesiune. QEs au sens mai ales când piețele îngheață.