Susținătorii proiectului de lege privind darea în plată fac adesea  trimiteri la exemplul american, SUA fiind dată ca exemplu de jurisdicție unde debitorul  poate să-și acopere întreaga datorie ipotecară prin transmiterea către bancă a casei. Altfel spus, în această țară, in cazul creditelor ipotecare, se elimină garanția personală a debitorului, rămânând valabilă doar cea ipotecară. Prezentarea modelului american de piață ipotecară se face însă într-un mod incorect. Contrar informațiilor aduse în dezbaterea publică, în SUA darea în plată nu are caracter universal, iar  debitorii ipotecari aduc  garanții personale, în funcție de tipul de credit obținut.

 Reexaminarea actului normativ privind darea-n plată de către Comisia de Buget-Finanțe a ignorat complet impactul asupra bugetului și finanțelor României, a inovației premieră mondială care legiferează în fapt neplata datoriilor asumate prin contracte anterioare. 

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza.  Sa ne gandim la  dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive de baza monetara, grad de indatorare publica si privata, la masuri de politica monetara neconventionale. Tot mai discutate sunt dobanzile negative practicate de banci centrale (ECB, Danemarca, Elvetia, Suedia, Japonia), fie la facilitatea de depozit, fie la rata principala de politica monetara (ex: in Suedia, unde rata repo a ajuns la -0,5). Intrebarea este legata de motivatie si efecte ale unor asemenea masuri.

În dezbaterea publică legată de proiectul de lege privind darea în plată se menționează adesea că o sursă de inspirație pentru acesta a fost raportul firmei de consultanță London Economics privind protejarea consumatorilor cu dificultăți financiare, publicat in aprilie 2013. O comparație rapidă a celor două documente arată însă că principiile de bună practică recomandate de consultanții London Economics sunt ignorate de proiectul legislativ românesc. În anul 2012, Grupul Utilizatorilor de Servicii Financiare (FSUG), un organ consultativ al Comisiei Europene, a solicitat firmei de consultanță London Economics un studiu pentru identificarea tuturor soluțiilor oficiale de reducere a datoriei, care să permită consumatorilor să se întoarcă pe o cale financiară sustenabilă, prin eliminarea unora sau a tuturor datoriilor acestora. 

Existența unei strategii de dezvoltare este pe agenda publică de mai mult timp. Deși România a redus decalajul PIB/locuitor față de media UE (de la sub 25% la peste 55% în cca. 15 ani), așteptările sunt mari, oamenii fiind mai bine informați și exigenți, iar PIB/locuitor este de pus în relație cu distribuția veniturilor și dimensiuni calitative.

Economiile emergente europene (inclusiv Romania) sunt mai putin expuse la schimbarea de macaz din politica Fed-ului; comertul se face inauntrul UE, emisiunile de obligatiuni sunt denominate in euro si monede locale, indatorarea privata e in principal in euro. Dar daca euroaria va fi afectata de perturbatiile de pe pietele financiare, poate avea loc o noua recesiune si economia Romaniei ar fi afectata in mod inerent.

Recapitalizarea internă – procesul de bail-in asigură continuitatea funcțiilor critice ale băncii, de tipul funcționării sistemelor de plăți (carduri, conturi curente, etc.) și stabilitatea finanțării curente a companiilor. Depozitele garantate rămân în siguranță, acoperite prin mecanismul de garantare, iar obligațiunile garantate sunt acoperite legal în limita garanției. Depozitele negarantate și celelalte creanțe negarantate (obligațiuni, etc.), se transformă în acțiuni ale băncii, legând perspectivele de recuperare a banilor de către creditori de perspectiva băncii. În schimb, nu există costuri suportate de către contribuabil  

Practicile rele dor mai mult într-o societate neașezată, în care statul de drept este slab, în care așteptările sunt mari după ce milioane de cetățeni sunt mult mai bine informați datorită Internetului și au ajuns să cunoască Europa pe viu, cu bune și rele.

În data de 1 ianuarie 2016, vor intra în vigoare, în totalitate, prevederile referitoare la recapitalizarea internă din Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții. De ce este necesară recapitalizarea internă, cum funcționează acest instrument de rezoluție și ce efecte poate induce asupra clienților instituțiilor de credit, persoane juridice române? Aceste întrebări își găsesc răspunsul în continuare.

Guvernul Ciolos nu avea cum sa schimbe in mod substantial proiectul de buget mostenit. Nici timp nu avea la dispozitie si nici mandatul nu ii acorda spatiu de manevra suficient. Au intervenit si constrangeri politice se pare insurmontabile. Iar declaratiile ca vor fi respectate actele normative aprobate de Parlament, privind continuarea relaxarii fiscale (mai ales scaderea TVA la 20% in 2016) si cresterile de salarii, au trasat liniile de forta ale bugetului pentru 2016