O monedă înseamnă încredere. Dar poți să insufli încrederea în două feluri. Poți să o faci cu aur, cu dezavantajele aferente, sau poți să o consolidezi prin politici coerente
Acest articol urmărește să clarifice poziția juridică a BNR în raport cu propunerea legislativă privind darea în plată. Este o încercare de a explica în mod corect și în limbaj accesibil. Poziția oficială va ajunge, pe căile normale, la Președinție. Remarcile privitoare la interese nelegitime servite de această propunere vor fi transmise organelor în drept.
Politica fiscală nu a derivat – în ultimii 25 de ani – din strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung, pentru că acestea n-au existat. De aceea, nu avem autostrăzi și multor localități le lipsește apa curentă și canalizarea. În ultimii câțiva ani, reducerea deficitelor s-a realizat prin necheltuirea banilor de investiții (investițiile s-au realizat din ce în ce mai mult din fonduri europene), prin creșterea impozitelor sau printr-o combinație a acestora.
Autoritățile macroprudențiale, în loc de a emite reglementări obligatorii, fac recomandări entităților din jurisdicția lor în privința anumitor aspecte cu impact asupra stabilității financiare, acestea din urmă putând să le respecte sau, în caz contrar, să explice motivele pentru care nu s-au conformat…
Deutsche Bank a vrut sa fie o veritabila banca globala. Dar se vad riscurile unor asemenea veleitati. Si banci franceze (BNP-Paribas, SocGen), banci elvetiene (UBS, Credit Suisse), nu mai vorbim de banci britanice (Barclays, HSBC) au vrut sa fie in liga globala. Cand criza financiara a izbit, au iesit la iveala boli si excrescente ce tin de gigantism, modele de afaceri eronate, incapacitatea de a gestiona operatiuni foarte diversificate, neintelegerea riscurilor asumate, inclusiv a riscurilor sistemice cauzate de o industrie financiara supradimensionata…
Următoarea decizie de politică monetră este acompaniată de un set de condiții nemaiîntâlnite până acum, atât interne cât și externe. Înțelegerea corectă a acestor condiții este esențială pentru această decizie sau pentru cele ce vor urma într-un orizont de timp relativ scurt…
All eyes in Europe are riveted on the migrants/refugees’ crisis, which has come as another major shock following the financial crisis and the euroarea troubles of recent years. The migrants/refugees’ crisis and the euroaria troubles have revealed the fragility of the Union, which, for many, is likely to be a shock in itself. More than worrying is the pretty low response capacity of the Union to such shocks. Can the Union pull itself together, can it reengineer itself? Below is a reading of the Union’s turmoil and avenues for policy action are outlined
România a înregistrat în anul 2014 cea mai redusă valoare a formării brute de capital fix raportat la Produsul Intern Brut din ultimii zece ani, nivelul de 22,0% fiind mai redus chiar decât cel din 2004 ( 22,4%) și mult sub nivelul record atins în anul 2008, de 36,0% din PIB. Mai mult, din 2012 încoace, trendul este descrescător, ceea ce va greva asupra potențialului de creștere pe termen mediu al economiei
Fed-ul va crește rata dobânzii când va fi sigur că aceasta constituie începutul unui nou ciclu de întărire a politicii monetare. Cu alte cuvinte, Rezerva Federală va avea nevoie de dovezi clare că după prima creștere a ratei dobânzii din ultimii 11 ani va urma o altă creștere, și nu o reducere forțată a ratei dobânzii
In this paper we show that monetary policies aiming at inflation targeting could not unwind global imbalances in an orderly manner if the GDP level is at potential and growth rates equal potential rates in deficit countries. Instead, as long as output is below potential, easing monetary policies could result in bringing global imbalances to pre-crisis levels. This outcome depends on the state of domestic demand in surplus countries. In the particular case of constrained domestic demand in countries with excess savings, monetary policy easing could result in currency depreciation and, thus, in higher exports and even larger excess savings
