Ne apropiem de sfârșitul crizei economice generate de pandemia Covid-19. Astfel, încă din cursul acestui an, Statele Unite (dar și România) vor recupera pierderile de Produs Intern Brut suferite în 2020; statele din Eurozonă, a căror revenire se desfășoară mai încet, vor recupera în marea lor majoritate pierderile în anul viitor (2022).
Mass-media din România a difuzat recent comentariile privind adeverința electronică verde UE ale unui avocat, cunoscut pentru criticile aduse băncilor și, mai nou, pentru pozițiile sale legate de vaccinurile anti-Covid 19. Comentariile respective prezintă eronat modul cum funcționeaza instituțiile Uniunii Europene și cum se desfășoara procesul legislativ în cadrul acesteia. Mai mult, gafă enormă pentru un profesionist al dreptului, acesta a anunțat intrarea în vigoare, de la începutul lunii mai 2021, a unui regulament european, care nu are încă o formă finală. Articolul de față, cu conținut educativ, aduce clarificări.
”În vremuri de provocări sociale presante, cum ar fi schimbările climatice, migrația, inegalitățile și creșterea populației, am ajuns să ne dăm seama că sunt necesare atitudini, abilități și comportamente, care urmăresc crearea de aptitudini, care să ofere noi soluții la probleme sociale complexe, ”viciate” la nivel internațional. Astfel se creează necesitatea unui comportament antreprenorial și o societate antreprenorială, care crește și recompensează un astfel de comportament.”(Bosma și colab., 2020).
De la criza financiară încoace suntem dominați de incertitudini în cea mai înaintată societate tehnologică și presupus mai educată, din care elite intelectuale din toate domeniile își spun cuvântul îndoielilor.
În data de 2 martie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins apelul Comisiei Europene față de sentința din 2019 a Tribunalului European, care a stabilit că intervenția financiară a unui consorțiu de bănci italiene în sprijinul unuia din membrii săi a fost legitimă. Recenta decizie are meritul de a clarifica regulile privind ajutorul de stat și rezoluția bancară în UE. Totodată, ea pune presiune pe decidenții politici să revadă normele europene privind crizele bancare și să accelereze finalizarea Uniunii Bancare prin crearea unei scheme comune de garantare a depozitelor bancare.
Primul interviu al Guvernatorului BNR, Mugur Isarescu din septembrie 1990 – sau trecerea de la proiectul băncii centrale la Banca Națională de astăzi
Naci Ağbal, acum fostul guvernator al Băncii Centrale a Turciei, a făcut ceea ce ar fi făcut orice guvernator de bancă centrală responsabil, care vrea să stăvilească inflația și să oprească deprecierea monedei naționale: și-a făcut datoria și a crescut dobânzile. A evitat astfel adâncirea crizei în care se găsea tara sa la preluarea mandatului de guvernator. A fost însă concediat pentru asta
În ultima perioadă, în presa română a circulat știrea că Revolut Bank UAB a primit licența bancară de funcționare în România. Informația este eronată, întrucât, conform reglementărilor europene, instituția de credit din Lituania poate funcționa pe teritoriul țării noastre în liberă prestare de servicii doar pe baza autorizației (licenței) ce i-a fost eliberată de Banca Centrală Europeană și a notificării autorității de supraveghere din țara de origine. Să explicăm, pe exemplul Revolut Bank UAB, cum funcționează activitatea bancară transfrontieră în Uniunea Europeană. Și câteva cuvinte despre cine garantează depozitele acestei instituții de credit.
În România, cultivarea pământului și prelucrarea roadelor sale a avut mereu o importanță semnificativă la nivel economic și social. Odată cu revenirea la modelul de economie de piață competitivă în anii `90, din cauza nivelului insuficient al capitalului privat local și al sprijinului politicilor publice, competitivitatea sectorului agroalimentar a rămas deficitară în raport cu oferta externă.
