O nuanță tare recentă este și tăcerea care se poartă asupra recunoașterii deschise a sorginții keynesiene a soluțiilor aplicate pentru a diminua efectele politicilor din ultimele patru decenii, cu deosebire în economia monetară, preferându-se sintagme eliptice, de tipul QE sau politicilor neconvenționale.

Marea Recesiune , declansata in 2008, a reprezentat un moment de ruptura, un punct de inflexiune in dinamica economiilor; un ciclu lung a fost intrerupt, iar prabusirea pietelor financiare a fost evitata printr-o interventie masiva a bancilor centrale mari. S-a recurs nu numai la mijloace traditionale de interventie, precum scaderea ratelor de politica monetara, ci si la instrumente neconventionale, la, in special, “relaxare cantitativa”(QE) -injectari de baza monetara in economii contra active financiare, care au cautat sa suplineasca miscarea tot mai anevoioasa a lichiditatilor, diminuarea drastica a vitezei de circulatie a banilor. Pandemia a impus reluarea interventiilor masive ale bancilor cetrale si guvernelor.

Dobanda Anuală Efectivă (DAE) se dovedește a fi o “nucă tare” pentru inițiatorul legii privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Actul normativ oferă o definiție greșită a DAE, sunt făcute trimiteri la limite pentru această dobândă care nu sunt precizate în text și există prevederi legislative în contradicție cu cele naționale și europene. Toate acestea demonstrează dificultăți serioase în privința înțelegerii filozofiei ce stă în spatele conceptului DAE. Prin urmare, abundă neclaritățile în privința modului cum se vor aplica prevederile legii legate de DAE. Situația e de natură să ducă la numeroase litigii, de pe urma cărora este clar care va fi categoria profesională care va avea oricum de câștigat. 

Perioadele de criză sunt prin definiție însoțite de exagerări. Criza în sine, de orice fel ar fi, este consecința exagerărilor în evoluția unor tendințe. În faza premergătoare crizei tendințele de regulă sunt augmentative, nu neapărat în sens pozitiv (vezi speculația), iar în criza propriu-zisă sunt recesive, imposibil de escamotat. 

La această dată se pare că redresarea economică mult așteptată în V devine W inclusiv pentru România, valul doi al pandemiei dovedindu-se mai capricios decât se aștepta. Exemplele noi de carantinări la nivel de țară sunt cunoscute, iar, la nivel european, cine crede că se va descurca de unul singur când ceilalți își închid piețele, greșește pe măsura propriei încăpățânări. Măsurile individuale luate de țări ca răspuns la pandemie sunt salutare, dar ele nu ne feresc de efectele de contaminare economică a altor state cu care avem comerț sau producția națională depinde în mare măsură de cererea de pe piețele externe.

De la surpriză la contestare, de la respingere la legalizare, de la criptomonede la monede virtuale, iată că moneda digitală își face intrarea aproape triumfală în lumea financiar- bancară, subtilă și complexă. Găsirea definiției de monedă digitală pare să fie mai apropiată de sensul ”producerii” ei tehnologice, întrucât tot ce constituie virtualul de azi este creat, stocat și transmis prin digitalizare, adică codarea prin cifre 0 și 1 a tot ceea ce percepem cu ochiul din realitate înconjurătoare prin. Această realizare a însemnat tranziția de la analog la digital, un salt mare în claritatea cu care tehnologia digitală reproduce imaginea realității imateriale aproape de perfecțiunea vederii ochiului uman. Poate semnificația majoră a acestui fenomen o simțim de abia acum, în lupta cu efectele economice ale crizei Covid-19, când vedem în digitalizare calitățile ei de siguranță, securitate, viteză, costuri, accesibilitate, disponibilitate, implementare, distribuție etc.

În articolul “Experiența britanică privind dobânzile excesive: Învățăminte pentru România” de pe blogul BNR, subliniam că prudența autorităților din Regatul Unit în a plafona dobânzile se explică, parțial, prin cunoașterea experiențelor istorice nereușite din domeniul controlului prețurilor. Un cititor îmi comunică scepticismul său în privința acestei motivații. Pentru a risipi îndoielile sale, să vedem în rândurile de mai jos cum este tratat aspectul respectiv în comunicarea către public a autorității britanice relevante, Financial Conduct Authority.

 În anul 2015, în Marea Britanie a fost introdus un plafon asupra dobânzilor la creditele cu cost ridicat ce sunt acordate pe termen scurt. Măsura a privit doar un segment relativ marginal al pieței creditului, ea fiind luată cu respectarea următoarelor principii: prudență în reglementare, studii de impact cuprinzătoare și verificări periodice privind eficiența soluțiilor adoptate, principii ce nu strică a fi aplicate și în România. În esență, plafonarea dobânzilor de către autoritățile britanice rămâne mai curând o excepție decât o regulă.

Trăim o combinație complexă de fenomene, după unii devastatoare pentru lumea economică și socială. Atributele care se dau actualei crize ne înfioară, ea este fără precedent, profundă și abundă în incertitudini. Ea a exacerbat mai mult decât punctele slabe ale țărilor, ale regiunilor și ale populațiilor fragile, le-a atacat călcâiul lui Ahile. Orice însănătoșire, din orice domeniu al activității umane, este acum legată biunivoc de evoluția luptei împotriva Covid-19 și succesele ce vor fi repurtate vor constitui victoria împotriva unui dușman nemilos şi nevăzut, după cum ne spun, cu repetiție, toți specialiștii acestei lumi. Nota de optimism, care străbate perioada de după trimestrul III al anului 2020 cu privire la creșterea economică, nu se referă la plasarea ei în teritoriul pozitiv, ci la descreșteri mai mici față de așteptări. 

O economie de piață este funcțională dacă există o ordine și disciplină fiscal-bugetară