De la surpriză la contestare, de la respingere la legalizare, de la criptomonede la monede virtuale, iată că moneda digitală își face intrarea aproape triumfală în lumea financiar- bancară, subtilă și complexă. Găsirea definiției de monedă digitală pare să fie mai apropiată de sensul ”producerii” ei tehnologice, întrucât tot ce constituie virtualul de azi este creat, stocat și transmis prin digitalizare, adică codarea prin cifre 0 și 1 a tot ceea ce percepem cu ochiul din realitate înconjurătoare prin. Această realizare a însemnat tranziția de la analog la digital, un salt mare în claritatea cu care tehnologia digitală reproduce imaginea realității imateriale aproape de perfecțiunea vederii ochiului uman. Poate semnificația majoră a acestui fenomen o simțim de abia acum, în lupta cu efectele economice ale crizei Covid-19, când vedem în digitalizare calitățile ei de siguranță, securitate, viteză, costuri, accesibilitate, disponibilitate, implementare, distribuție etc.

În articolul “Experiența britanică privind dobânzile excesive: Învățăminte pentru România” de pe blogul BNR, subliniam că prudența autorităților din Regatul Unit în a plafona dobânzile se explică, parțial, prin cunoașterea experiențelor istorice nereușite din domeniul controlului prețurilor. Un cititor îmi comunică scepticismul său în privința acestei motivații. Pentru a risipi îndoielile sale, să vedem în rândurile de mai jos cum este tratat aspectul respectiv în comunicarea către public a autorității britanice relevante, Financial Conduct Authority.

 În anul 2015, în Marea Britanie a fost introdus un plafon asupra dobânzilor la creditele cu cost ridicat ce sunt acordate pe termen scurt. Măsura a privit doar un segment relativ marginal al pieței creditului, ea fiind luată cu respectarea următoarelor principii: prudență în reglementare, studii de impact cuprinzătoare și verificări periodice privind eficiența soluțiilor adoptate, principii ce nu strică a fi aplicate și în România. În esență, plafonarea dobânzilor de către autoritățile britanice rămâne mai curând o excepție decât o regulă.

Trăim o combinație complexă de fenomene, după unii devastatoare pentru lumea economică și socială. Atributele care se dau actualei crize ne înfioară, ea este fără precedent, profundă și abundă în incertitudini. Ea a exacerbat mai mult decât punctele slabe ale țărilor, ale regiunilor și ale populațiilor fragile, le-a atacat călcâiul lui Ahile. Orice însănătoșire, din orice domeniu al activității umane, este acum legată biunivoc de evoluția luptei împotriva Covid-19 și succesele ce vor fi repurtate vor constitui victoria împotriva unui dușman nemilos şi nevăzut, după cum ne spun, cu repetiție, toți specialiștii acestei lumi. Nota de optimism, care străbate perioada de după trimestrul III al anului 2020 cu privire la creșterea economică, nu se referă la plasarea ei în teritoriul pozitiv, ci la descreșteri mai mici față de așteptări. 

O economie de piață este funcțională dacă există o ordine și disciplină fiscal-bugetară

Romania nu poate intra in MCS2, in UB, fara a rezolva problema dezechilibrelor macroeconomice in mod durabil. Nu exista bagheta magica pentru intrarea in UB.

Necesitatea unor indicatori armonizați cu privire la activitatea antreprenorială, pentru a informa factorii de decizie politică și alți actori din ecosistemul antreprenorial, este relevantă pentru toate economiile lumii

În martie 2019, Curtea Constituțională a României constata că o lege ce urmărea limitarea dobânzilor în sectorul financiar este neconstituțională, în principal datorită faptului că nu a fost realizată motivarea și fundamentarea economică, socială și juridică a soluțiilor adoptate[i], legea însăși fiind considerată neclară. Un verdict al acestui for privind o lege similară, ce urmărește protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, urmează a fi pronunțat în următoarele zile. Explică noul act normativ cu claritate soluțiile legislative propuse și efectele acestora? Câteva reflecții personale punctuale în legătură cu acest subiect sunt redate în continuare.

Problema de fond a vremurilor noastre este trăirea momentului acumulărilor multor evenimente (fapte și efecte ale acestora) reprobabile, pe care le-am considerat trecătoare sau ușor gestionabile, accentuând până la refuz pe beneficii. 

Sub conducerea doamnei Christine Lagarde, Banca Centrală Europeană (BCE) pare decisă să se angajeze în prima linie a bătăliei contra schimbărilor climatice. De altfel, doamna Lagarde a subliniat de la preluarea președinției băncii faptul că, pentru această instituție, combaterea încălzirii globale trebuie să devină o „misiune critică”, intenție reiterată recent (10 septembrie). Fără a pune în discuție importanța subiectului, ar trebui să ne întrebam care sunt mecanismele concrete prin care BCE (sau orice altă bancă centrală) ar putea influența politica de mediu. Și, încă și mai important, dacă în acest demers banca centrală ar trebui să fie instituția conducătoare sau doar o verigă dintr-un lanț.