Critici nedrepte la adresa CBDC (Central Banks’ Digital Currencies) O sumedenie de teorii ale conspirației – parte a războiului…
Acest articol are scopul de a lămuri câteva confuzii care se fac de către publicul larg între banii digitali emiși…
Cu puțin timp în urmă, Comitetul de la Basel a aniversat oficial împlinirea a jumătate de secol de existență. Un…
Într-un articol publicat în numărul 79 din Cronici („De ce PIB-ul potențial nu poate crește ca Făt-Frumos”) arătam că principalul…
În contextul intensificării dezbaterilor legate de monedele digitale de bancă centrală și al proliferării unor teorii conspiraționiste referitoare la acestea,…
Există doar două metode pentru a câștiga bani: produci ceva care este cumpărat de alți oameni sau iei bani de…
Consumerismul – definit ca ordinea socială și economică în care aspirațiile celor mai mulți indivizi includ achiziția de bunuri și…
Cine are responsabilitatea creditelor care nu mai pot fi plătite? Cum pot fi rezolvate amiabil procesele consumatori-bănci? Cum s-a ajuns de la conflict, la negociere, între consumatori și bănci? Care sunt motivele pentru care Banca Națională a României ar putea prelua protecția consumatorilor de servicii și produse financiare?
Sunt comentarii privind relatia intre investitiile publice si deficitul bugetar ce intretin o neclaritate: se spune ca daca aceste investitii sunt in preajma deficitului bugetar, sanatatea finantelor publice nu ar fi primejduita. Este o teza curioasa, mai ales avand in vedere dimensiunea deficitului bugetar al Romaniei. Acest deficit s-a situat in ultimii doi ani la cca 6% din PIB, in conditiile in care cheltuielile de capital au fost taiate sever fata de cat fusesera programate pentru a reduce varianta sa cash. Mai jos sunt argumente de ce aceasta interpretare a relatiei intre deficit si investitii publice este incorecta.
În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de afaceri – apeluri „mobilizatoare” privind dublarea PIB în următorii 7 ani (până în 2030) sau, mai modest, în următorii 12 ani (până în 2035). Dar astfel de apeluri nu au nimic de a face nici cu matematica, nici cu realitățile din economie.
Din punct de vedere matematic, o dublare a PIB în decurs de 10 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 7 la sută (ceteris paribus, adică fără a lua în calcul inflația sau aprecierea cursului valutar). Similar, o dublare a PIB în decurs de 14 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 5 la sută, ceteris paribus. Dacă însă luăm în calcul o creștere medie anuală (mai realistă) de 3 la sută , rezultă o dublare a PIB în decurs de 23 de ani, ceteris paribus.
