În contextul intensificării dezbaterilor legate de monedele digitale de bancă centrală și al proliferării unor teorii conspiraționiste referitoare la acestea,…
Există doar două metode pentru a câștiga bani: produci ceva care este cumpărat de alți oameni sau iei bani de…
Consumerismul – definit ca ordinea socială și economică în care aspirațiile celor mai mulți indivizi includ achiziția de bunuri și…
Cine are responsabilitatea creditelor care nu mai pot fi plătite? Cum pot fi rezolvate amiabil procesele consumatori-bănci? Cum s-a ajuns de la conflict, la negociere, între consumatori și bănci? Care sunt motivele pentru care Banca Națională a României ar putea prelua protecția consumatorilor de servicii și produse financiare?
Sunt comentarii privind relatia intre investitiile publice si deficitul bugetar ce intretin o neclaritate: se spune ca daca aceste investitii sunt in preajma deficitului bugetar, sanatatea finantelor publice nu ar fi primejduita. Este o teza curioasa, mai ales avand in vedere dimensiunea deficitului bugetar al Romaniei. Acest deficit s-a situat in ultimii doi ani la cca 6% din PIB, in conditiile in care cheltuielile de capital au fost taiate sever fata de cat fusesera programate pentru a reduce varianta sa cash. Mai jos sunt argumente de ce aceasta interpretare a relatiei intre deficit si investitii publice este incorecta.
În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de afaceri – apeluri „mobilizatoare” privind dublarea PIB în următorii 7 ani (până în 2030) sau, mai modest, în următorii 12 ani (până în 2035). Dar astfel de apeluri nu au nimic de a face nici cu matematica, nici cu realitățile din economie.
Din punct de vedere matematic, o dublare a PIB în decurs de 10 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 7 la sută (ceteris paribus, adică fără a lua în calcul inflația sau aprecierea cursului valutar). Similar, o dublare a PIB în decurs de 14 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 5 la sută, ceteris paribus. Dacă însă luăm în calcul o creștere medie anuală (mai realistă) de 3 la sută , rezultă o dublare a PIB în decurs de 23 de ani, ceteris paribus.
Intr-un al text am argumentat ca AI nu modifica logica economica, nu elimina concurenta, discrepante de venituri si averi intre persoane si grupuri de oameni, intre societati/state (Poate AI schimba logica economica? Hotnews si Contributors, 28 ianuarie, a.c). Ce incearca sa faca politicile publice este de a atenua asemenea discrepante, tensiunile sociale derivate, in interiorul economiilor. Pe plan international opereaza interventii ale organismelor financiare internationale specializate, precum FMI, iar in UE diverse mecanisme de stabilizare si fonduri structurale de coeziune.
O intrebare corelata este daca AI poate preveni crizele financiare, economice. Raspunsul aproape automat este ca nu. Deoarece AI nu schimba logica, rationalitatea economica, iar competitia nu dispare. Altfel spus, ciclurile de afaceri/economice nu dispar, fie ca avem in vedere fluctuatiile de activitate economica pe termen scurt si mediu, sau altele pe termen mai lung, ce sunt generate de ciclurile investitionale si schimbarile tehnologice mari, de ciclurile tehnologice.
În prima sa intervenție publică, noul guvernator al Băncii Italiei tratează într-un mod original problematica euro digital, recurgând la o abordare contrafactuală, și anume, prezentarea posibilelor consecințe macroeconomice ale neadoptării unei monede digitale de bancă centrală (CBDC) în țările ce au trecut la moneda unică europenă. Principalele concluzii ale acestui tip de analiză, ce permite o mai bună reliefare și întelegere a unor aspecte specifice legate de CBDC, utilizând euro digital ca studiu de caz, sunt redate în continuare.
În raportul său din 18 decembrie 2023, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) subliniează că o posibilă modificare a limitei actuale de garantare a depozitelor implementată în țările Uniunii Europene va avea un impact redus asupra întăririi stabilității financiare și a protecției deponentilor. Inițiativa va fi însă costisitoare și va spori riscul moral în sistemul bancar. Prin urmare, ABE nu susține o astfel de modificare, dar instituția europeană nu are are rezerve față de extinderea sferei de garantare asupra depozitelor autorităților publice. Detalii, în continuare.
Dezbaterile privind inteligenta artificiala (AI) s-au intensificat mult in anii ultimi. Guvernul Marii Britanii a organizat o conferinta la nivel inalt pe aceasta tema recent. Oficiali de top ai UE si ai SUA au AI intre teme de actiune prioritare. Voci proeminente din Silicon Valley, din companii cu alonja mare, sunt angajate in aceasta dezbatere. In Asia, AI este in atentie centrala. La reuniunea anuala a Academia Europeae de anul trecut si la care am participat, discursul inaugural al profesorului Helga Nowotny si alte prelegeri au avut ca tema AI. Sunt salutate beneficii ale AI, dar exista si ingrijorari privind efecte nocive ale IA, scaparii ei posibile de sub control. Poate IA sa fie reglementata fara a descuraja inovatia? Ar putea AI sa rezolve necorelari intre nevoi si resurse in mod durabil, sa aduca abundenta? Aceasta dezbatere este cu atat mai relevanta in conditiile in care socurile adverse mari din ultimii ani au perturbat viata oamenilor, au produs o criza a ”costului vietii”, cu efecte in evolutii politice. Randurile de mai jos merg in siajul textului meu “Se intoarce stiinta tristetii?” (Hotnews, 19 mai 2022)
