Recurgerea la comparații statistice internaționale impune întotdeauna o atenție deosebită, pentru a se obține asigurarea că cifrele sunt comparabile. Un blogger, cu apariții relative frecvente la unele posturi de televiziune, pare să fi ignorat acest principiu și reușește performanța de a utiliza date incorecte în susținerea opiniilor sale[i]. 

În pofida conjuncturii nefavorabile pe care o traversăm, cauzată de dezechilibrele interne accentuate de impactul sever al pandemiei Covid-19, consolidarea drumului României către euro, și implicit comunicarea despre exigențele monedei unice europene, reprezintă o oportunitate, fiind parte a soluției și nu a problemei.

Comisia Europeană a publicat recent un ghid privind “Cele mai bune practici în legătură cu măsurile de ajutor oferite consumatorilor și firmelor în contextul crizei Covid-19”. Documentul respectiv reflectă rezultatul a două întâlniri la nivel înalt organizate de instituția europeană cu reprezentanți ai sectorului financiar și cu organizații ale consumatorilor și întreprinderilor în mai și iunie a.c. Principalele prevederi ale ghidului sunt prezentate în continuare.

Ecoul summitului European, pentru adoptarea bugetului multianual si a programului de redresare post-pandemie, nu s-a stins. Însăși suma totală obținută, de 1824 de miliarde de euro, continuă să fie subiect de controverse. Prelungite acum, în toate cele 27 de state membre.

Randurile ce urmeaza au fost scrise cu sentimentul apasarii din cauza mersului epidemiei. Ca sa parafrazam o vorba populara, tara arde si unii  fac analize macroeconomice. Dar viata nu merge fara economie si guvernele iau decizii pornind de la evaluari cantitative si alte premize. Cat de mult conteaza cifrele s-a vazut si la ultimul Consiliu European dedicat bugetului UE si Planului de redresare economica.

Una dintre temele ce a ţinut capul de afiş pe agenda summitului Ziarului Financiar – ZF Bankers 2020“ – a fost costul creditării. La „pachet“ cu cerinţa ca Banca Naţională să reducă în continuare rata dobânzii de politică monetară. De altfel, aceste cerinţe sunt prezente în mai toate dezbaterile pe teme economice din spaţiul nostru public. Şi în comentariile criticilor BNR. 

Mulți comentatori ante și post Consiliul European din luna iulie 2020 au considerat evenimentul ca fiind special în istoria UE. După opinia mea, excepționalitatea lui a constat din explozia acumulărilor unor cvasi eșecuri în gestionarea celor două crize – financiară și pandemică – răspunsurile comunitare în ceea ce privește politicile aplicate generând reacții și comportamente ale liderilor SM, fie din Nord, fie din Sud (după ultima și cea mai vizibilă divizare a intereselor individuale) din ce în ce mai tensionate.

În “Evenimentul zilei”, din 22 iunie a.c., jurnalistul Mirel Curea comentează un document ce i-a fost furnizat în 1996

Banca centrală a folosit o strategie de politică monetară care nu a lăsat loc nici pentru relaxări inutile şi nici pentru restricţii inutile. Având grijă să nu sufoce  stabilitatea financiară.

Programul de relansare economică recent anunțat de Guvernul României conține o secțiune dedicată înființării Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții. Secțiunea respectivă a fost imediat supusă unor comentarii virulente din partea unui blogger. Criticile aduse nu sunt întemeiate, unele fiind chiar ridicole. Ele demonstrează că autorul lor nu are o bună înțelegere a modului de funcționare a băncilor naționale de dezvoltare. Articolul de față aduce clarificările necesare ca parte a efortului constant în domeniul educației financiare întreprins de personalul băncii centrale.