Pentru a respecta promisiunea din articolul meu anterior de pe acest blog, revin cu argumente suplimentare pentru a fi cât mai clar pentru cititori de ce replicarea pachetelor de sprijin economic din SUA nu poate fi făcută de multe alte țări, nu numai de România, principalul motiv ținând de problema sustenabilității deficitelor bugetare. Aceste țări nu își permit luxul de a avea deficite publice mari, întrucât moneda lor nu ocupă o poziție specială în tranzacțiile comerciale și financiare internaționale cum este cazul monedei americane.

Pentru Banca Națională, care acumulase atunci cel mai voluminos stoc de aur existent vreodată în România, urgența întâi era să-si adăpostească într-un loc sigur Tezaurul. De la guvern primise asigurări că i se va acorda “orice concurs ar cere”. I-a revenit BNR dreptul de a decide între trei propuneri: 1) transportul Tezaurului într-o țară europeană prietenă; 2) transportul într-o țară neutră din sud; 3) adăpostirea pe teritoriul românesc. 

Există o realitate a mediului politic, care este în stare să promită orice pentru a fi ales, cu precădere într-un an electoral.

În ultimele zile, un analist economic publică articol după articol și apare la posturi de televiziune pentru a face cunoscute publicului opiniile sale privind consecințele economice ale crizei sanitare declanșate de Covid – 19 și soluțiile posibile de înlăturare a acestora. Analiza discursului său relevă însă numeroase indicii că ne aflăm în fața unui demers jurnalistic, cu iz propagandistic, în care contează foarte mult prezentarea emoțională a faptelor în dauna obiectivității. În plus, avem de a face cu calcule greșite, confuzii între noțiuni economice, erori elementare de logică, comparații nepotrivite, toate acestea de natură a afecta serios reputația analistului respectiv. 

Trei sunt stâlpii pe care se întemeiază istoria de 140 de ani a Băncii Naţionale a României.  Consolidând un sistem de conexiuni, dezvoltat de-a lungul timpului, între trei mari centre vitale:  legea, specialiştii şi moralitatea. Laolaltă, au dat şi dau anvergura unei construcţii instituţionale ce şi-a încorporat în gene ceea ce societatea românească  de la cumpăna secolelor XIX şi XX  avea mai valoros.  

Regele Carol I semna Actul de naștere al Băncii Centrale. Nași i-au fost Prim-Ministrul Ion C. Brătianu și Gânditorul, Omul Politic și Omul de Afaceri Eugeniu Carada. Ambii, reprezentanți de vârf ai elitei intelectuale a vremii! Elită care s-a implicat puternic și decisiv în procesul de emancipare socială, de educare și ridicare a moralului populației, premise cardinale pentru organizarea dezvoltării economice a țării și modernizarea societății.

Numeroși economiști de marcă din întreaga lume militează pentru un răspuns rapid și de substanță pentru a se face față sfidărilor impuse de criza Covid19. Totodată, ei se apleacă și asupra aspectelor unei noi ordini economice în perioada post-criză. Mai jos sunt redate, în sinteză, meditațiile a trei cunoscuți economiști europeni în această privință.

Dreptul de proprietate este sacru şi inalienabil. Iar când este pus în discuţie,  indiferent din ce motiv, argumentele, probele trebuie să se subordoneze  LEGII şi să rămână în graniţele PRINCIPIULUI.

Oricând e loc de mai bine, indiscutabil! Dar eu cred că în această criză generată de răspândirea noului coronavirus, autoritățile noastre s-au comportat în general bine, atât în ceea ce privește măsurile generale dedicate prevenirii răspândirii bolii, cât și în ceea ce privește măsurile de sprijinire a economiei. 

Pentru reducerea efectelor economice negative produse de urgența sanitară declanșată de apariția noului coronavirus, o serie de țări au adoptat moratorii oficiale privind plățile aferente creditelor bancare. Ideea câștigă progresiv teren, noi țări luând recent măsura respectivă, adaptată la contextul național, sau intenționând să faca aceasta în viitorul apropiat. Există însă și state care nu au inclus un moratoriu oficial de plăți în cadrul priorităților lor imediate.