COMENTARII la volumul 2 al cărții „România între Est şi Vest. Achitarea anticipată a întregii datorii externe: un experiment unic” de Ion Alexandrescu
În prezent, la începutul anului 2019, economia României suferă de puternice dezechilibre. Avem cea mai mare inflație (4,1%) dintre statele membre ale UE-28, avem al doilea deficit bugetar (3% din PIB), depășit doar de Cipru şi avem al doilea deficit extern, de cont curent (4,5% din PIB), de asemenea după Cipru, conform datelor Eurostat. Toate acestea pun economia României într-o poziție marginală, de outlier, fapt uşor de constatat de investitorii străini şi de agențiile internaționale de rating.
Recenta propunere legislativă care prevede repatrierea aproape în totalitate a rezervei de aur a României depozitată în străinătate a generat numeroase interogații și opinii pro și contra. În ultimii ani, întrebări similare cu cele pe care și le pun, în prezent, cetățenii români în legătură cu rolul aurului ca activ de rezervă au fost formulate și în alte state. În rândurile de mai jos sunt citate o serie de explicații oferite publicului de bănci centrale și autorități guvernamentale din lume în privința politicii naționale de administrare a aurului oficial. Subtitlurile aparțin autorului.
Norii se aduna in lume; economii peste tot incetinesc in conditii de tensiuni comerciale, de nivele inalte ale datoriilor publice si private in numeroase state, de mari imponderabile -intre care si efecte ale Brexit-ului.
Într-o emisiune televizată, adresată sutelor de mii de telespectatori, avocatul Gheorghe Piperea a făcut o serie de afirmații legate de recenta propunere legislativă privind repatrierea rezervei de aur constituită de BNR în străinătate. Multe din aceste afirmații nu sunt corecte sau pot crea confuzii, după cum vom încerca să arătăm în rândurile următoare.
Dacă aurul de la Moscova va fi cândva adus acasă, așa ceva se va obține numai și numai pe cale diplomatică
Media prezinta date privind emigratia puternica mod recurent. Profesorul Vasile Ghetau, de la Centrul de Demografie al Academiei Romane, si alti specialisti probeaza acest fenomen de mai multi ani. Dar nu numai Romania cunoaste plecare masiva de populatie. Tarile Baltice, Polonia, Bulgaria, Slovacia, au suferit si ele o hemoragie de capital uman de-a dreptul atipica pentru perioada de pace (peste 15% din populatia activa in Letonia si Lituania –conform date ale ONU, ale Eurostat, etc). Dar nu fenomenul in sine m-a indemnat sa astern cateva ganduri, ci un tip de analiza ce pare sa il subestimeze.
Romania belongs to Europe not only in geographical terms, but also thanks to its one-of-a-kind cultural features. Standing at the confluence of the East and the West, being the sole Christian Orthodox nation among the Latin peoples, the sole Latin-rooted speaking people in the Orthodox East and a cultural “melting pot” in itself, Romania boasts a culture that carries a valuable historical legacy. The National Bank of Romania is definitely a part of this legacy and was one of the key drivers of modern Romania.
Monedele digitale au nevoie de reglementare strictă, nu de lamentări în favoarea „inovării”
Globalizarea a însemnat exportul modelului economic al libertății comerțului practic pe toată planeta, grație puterii militare și tehnologice a câtorva mari puteri. Astfel, granițele s-au estompat, ba chiar a părut că dispar, distanțele s-au redus, iar lumea a devenit mai mică, cel puțin aparent.
