Monedele digitale au nevoie de reglementare strictă, nu de lamentări în favoarea „inovării”

Globalizarea a însemnat exportul modelului economic al libertății comerțului practic pe toată planeta, grație puterii militare și tehnologice a câtorva mari puteri. Astfel, granițele s-au estompat, ba chiar a părut că dispar, distanțele s-au redus, iar lumea a devenit mai mică, cel puțin aparent.

Într-o scrisoare adresată Ministrului Finanțelor, concomitent cu informarea Șefului Serviciului Juridic al Comisiei Europene, Banca Centrală Europeană notifică încălcarea Tratatului privind funcționarea UE (Constituția Europeană) în cazul adoptării OUG 114/2018. Documentul în cauză este, în esență, un “vot de blam” dat autorităților române, care au instituit “taxa pe lăcomie” prin adoptarea unui act normativ cu putere de lege (OUG 114) fără ca mai întâi să fi fost consultată Banca Centrală Europeană. Iar consultarea BCE  este o obligație impusă prin lege, așa cum reiese din însuși Tratatul European, și nu un simplu act de curtoazie.

Consiliul de Administrație al BNR s-a aflat marți, timp de mai bine de trei ore, față în față cu Comisia Economică a Senatului, întărită cu reprezentanți ai altor comisii și cu câțiva invitați. Întâlnirea fiind prezidată de însuși Președintele Senatului. În prim-plan, între vedetele dezbaterii, fiind ROBOR-ul, un indice al pieței monetare interbancare în jurul căruia zgomotul mediatic a tot crescut, devenind periculos nu doar pentru sistemul bancar, ci și pentru întreaga economie a țării.

Am putea să avem? Da!…Dacă am avea și condițiile de afară! Unele cercuri politice susțin că le–am putea avea astăzi. În ciuda realității care ne constrânge. Aflându-ne în sfera economiei, iar economia fiind, din vremea lui Aristotel și până în zilele noastre, știința și arta armonizării dorințelor nesfârșite ale oamenilor cu resursele limitate ce ne dau dureri de cap, problema e… jumătate rezolvată. Cealaltă jumătate, mai grea, mai complexă și mai complicată,cea referitoare la resursele limitate, rămâne nerezolvată. Pentru că resursele băncilor noastre – cele care pot fi antrenate în reducerea dobânzilor- sunt mai limitate decât ale băncilor din țările dezvoltate. Iar învinovățirea publică a Bancii Naționale și a băncilor, care ar manipula ROBOR-ul, nu are niciun alt corespondent în realitate.

Sistemul bancar din România se bucură de “biodiversitate”, în cadrul său conviețuind instituții de credit cu modele bancare și structuri de proprietate diferite. Bănci cu capital de stat și privat, bănci comerciale, bănci cooperatiste, bănci de economii pentru construcții de locuințe oferă servicii mai mult sau mai puțin complexe în cadrul aceleași piețe. Datorită modelelor operaționale specifice, aceste instituții vor fi afectate în mod diferit de recentele reglementări privind taxa pe active, impactul negativ cel mai puternic urmând a fi resimțit de către băncile cooperatiste, bănci mici cu capital privat integral romănesc. Argumentele în favoarea unei revizuiri a prevederilor privind suprataxarea instituțiilor de credit, pentru a se ține cont de situația particulară a băncilor cooperatiste, sunt prezentate în continuare, împreună cu o posibilă soluție.

În zece din ultimii doisprezece ani, băncile din Bulgaria au avut un randament al activelor mai mare decât băncile din România; băncile din Cehia au avut un randament al activelor mai mare în opt din ultimii doisprezece ani, şi nimeni nu s-a gândit să le impoziteze suplimentar.