Ceea ce observăm din posibila coagulare a unui punct de vedere franco-german înainte de Consiliul European din iunie a.c. este faptul că cei doi actori importanți conferă un caracter politic evident reformării zonei euro 

Constrângerile sunt tari din două perspective. Prima, să ne aliniem matricei de guvernanţă care asigură sustenabilitatea criteriilor de adoptare a monedei unice. A doua e de acomodare a demersului naţional cu reformele UE, în general şi cu cele ale Uniunii Economice şi Monetare, în special

Un discurs al Christinei Lagarde și o evaluarea a Comisiei Europene ar trebui să ne dea mai mult de gândit decât a le transpune ca subiect nou în câmpul de bătălie politică din care interesele Românie par să lipsească cu desăvârșire. 

Franța are o lungă tradiție în domeniul folosirii unui sistem de plafoane de dobânzi la credite. Sistemul a fost modernizat, ultima oară, în anul 2010, după realizarea de studii serioase de impact și în concertare cu actorii de piață. Analizele făcute și opiniile exprimate cu acel prilej de legiuitorii și experții tehnici francezi, redate mai jos, se pot dovedi puncte de reflecție utile în dezbaterea din România legată de plafonarea dobânzilor.

Băncile de succes creează valoare adăugată pentru toți stakeholderii. Piața românească are nevoie de adevărați “market makers” cu atitudine constructivă pe termen lung

Coloana verticală a oricărui stat este asigurată de legile după care funcţionează, începând cu Constituţia şi tot ceea ce derivă din ea prin procesul legislativ, derulat de actorii acreditaţi să o facă în calitate de iniţiatori, de cei care au obligaţia de a aviza o propunere legislativă şi de cei care legiferează. 

Nu toate statele americane impun limite maxime de dobânzi la împrumuturile de valoare mică și cu cost ridicat acordate de instituții non-bancare

În spațiul public din România s-a susținut recent că absolut toate statele SUA au dobânzile plafonate în ceea ce privește creditele pentru consumatori. Realitatea este însă alta. În multe state nu există prevederi legale care să stabilească o limită generală față de care orice dobândă superioară să fie declarată camătă. În plus, băncile și alte instituții financiare sunt exceptate, adesea, de la aplicarea limitelor de dobândă stabilite la nivelul statelor. Există și o mulțime de mecanisme ce permit societăților financiare non-bancare să eludeze limitele maxime de dobândă ale statelor.

Deviația PIB (eng. output gap) este o variabilă neobservabilă ce reprezintă diferenţa dintre nivelul efectiv al PIB şi cel potenţial, la rândul său, neobservabil. Dacă PIB potențial este pus în concordanță cu capacitatea productivă sustenabilă a economiei, atunci deviația PIB reprezintă un indicator sintetic al presiunilor inflaționiste din economie.