Ce se va întâmpla cu uniunea monetară europeană la care ar urma să aderăm în câțiva ani. Evoluează ea spre un club elitist în care sunt admiși doar candidați „selecți”, sau rămâne deschisă tuturor celor ce vor să se alăture?
De ceva vreme, Banca Națională a României este supusă criticilor pentru faptul că, deși are atribuții de supraveghere a instituțiilor de credit, nu se implică în modul în care acestea își conduc afacerile în relația cu consumatorii. Acuzele se bazează pe asteptări ce sunt neîntemeiate. Banca centrală este abilitată de lege să exercite supraveghere de natură prudențiala ce urmărește, în esență, asigurarea solvabilității și lichidității instituțiilor de credit, pentru ca acestea să facă față angajamentelor lor. Activitatea de supraveghere orientată spre protecția consumatorilor de servicii bancare este, in Romania, atributul altei entități. În acest context, se impun clarificări conceptuale privind cele două tipuri de reglementare si control, pentru o mai bună întelegere a limitelor intervenției de supraveghere a băncii centrale.
Un mix optim de politici va avea întotdeauna o distincție clară între obiectivele politicilor și o alocare clară a instrumentelor între politici. În alcătuirea acestui mix coerent nu trebuie uitat niciodată că dacă este orientat spre adoptarea euro, el trebuie să aibă ca obiectiv schimbarea atitudinilor față de inflație. Nu poți intra în zona euro sperând că politica fiscală va putea rămâne prociclică, alimentând inflația.
Deschiderea porților țărilor europene pentru forța de muncă din oricare alt stat european realizează o teribilă selecție a celor mai buni către țările cele mai dezvoltate
Trebuie să intrăm în matca unei combinații echilibrate între politica monetară, politica bugetară, cea de venituri, să fie evitată prociclicitatea
Scenariul general pentru viitorul României nu poate fi decât acela de a fi în interiorul Uniunii cât mai aproape de nucleul acesteia unde se iau decizii. Aș vrea să nu cred în alternativa expusă de economiștii polonezi că aşa numita nepregătire a României în a adopta euro ar fi ”invitația” unora de a ne îndepărta de UE şi destinul acesteia.
Vremurile noastre de restrişte sunt marcate de necesitatea restabilirii creşterii economice în condiţii de echilibru şi sustenabilitate, depăşirea crizelor politice, sau, cum spunea cineva, să ţinem cont că există întotdeauna o linie roşie peste care nu ar trebui să trecem.
Forumul de la Davos, ediţia 2018, ne aduce veşti. Ar trebui citite şi înţelese.
Ultima decizie de politică monetară a BNR a determinat multe comentarii, dar simpla inversare a trendului dobânzii dobânzilor care determină costul banilor în România pe diferite pieţe – monetară, interbancară şi cea a serviciilor financiare către populaţie – a demonstrat intenţia multora de a interpreta măsura în cele mai diferite chei.
Intrarea României, a leului, în ERM II este fezabilă la acest moment de oportunitate. Acest lucru are nevoie de „un avânt” politic naţional, un stimulent exact pentru a grăbi convergenţa reală de care ne plângem