Recapitalizarea internă – procesul de bail-in asigură continuitatea funcțiilor critice ale băncii, de tipul funcționării sistemelor de plăți (carduri, conturi curente, etc.) și stabilitatea finanțării curente a companiilor. Depozitele garantate rămân în siguranță, acoperite prin mecanismul de garantare, iar obligațiunile garantate sunt acoperite legal în limita garanției. Depozitele negarantate și celelalte creanțe negarantate (obligațiuni, etc.), se transformă în acțiuni ale băncii, legând perspectivele de recuperare a banilor de către creditori de perspectiva băncii. În schimb, nu există costuri suportate de către contribuabil  

Practicile rele dor mai mult într-o societate neașezată, în care statul de drept este slab, în care așteptările sunt mari după ce milioane de cetățeni sunt mult mai bine informați datorită Internetului și au ajuns să cunoască Europa pe viu, cu bune și rele.

În data de 1 ianuarie 2016, vor intra în vigoare, în totalitate, prevederile referitoare la recapitalizarea internă din Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții. De ce este necesară recapitalizarea internă, cum funcționează acest instrument de rezoluție și ce efecte poate induce asupra clienților instituțiilor de credit, persoane juridice române? Aceste întrebări își găsesc răspunsul în continuare.

Guvernul Ciolos nu avea cum sa schimbe in mod substantial proiectul de buget mostenit. Nici timp nu avea la dispozitie si nici mandatul nu ii acorda spatiu de manevra suficient. Au intervenit si constrangeri politice se pare insurmontabile. Iar declaratiile ca vor fi respectate actele normative aprobate de Parlament, privind continuarea relaxarii fiscale (mai ales scaderea TVA la 20% in 2016) si cresterile de salarii, au trasat liniile de forta ale bugetului pentru 2016

O monedă înseamnă încredere. Dar poți să insufli încrederea în două feluri. Poți să o faci cu aur, cu dezavantajele aferente, sau poți să o consolidezi prin politici coerente 

Acest articol urmărește să clarifice poziția juridică a BNR în raport cu propunerea legislativă privind darea în plată. Este o încercare de a explica în mod corect și în limbaj accesibil. Poziția oficială va ajunge, pe căile normale, la Președinție. Remarcile privitoare la interese nelegitime servite de această propunere vor fi transmise organelor în drept.

Politica fiscală nu a derivat – în ultimii 25 de ani – din strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung, pentru că acestea n-au existat. De aceea, nu avem autostrăzi și multor localități le lipsește apa curentă și canalizarea. În ultimii câțiva ani, reducerea deficitelor s-a realizat prin necheltuirea banilor de investiții (investițiile s-au realizat din ce în ce mai mult din fonduri europene), prin creșterea impozitelor sau printr-o combinație a acestora.

Autoritățile macroprudențiale, în loc de a emite reglementări obligatorii, fac recomandări entităților din jurisdicția lor în privința anumitor aspecte cu impact asupra stabilității financiare, acestea din urmă putând să le respecte sau, în caz contrar, să explice motivele pentru care nu s-au conformat…