Tot mai multă lume se întreabă dacă, odată intrată în grupul țărilor cu venituri înalte (high income countries), România își…
Într-un comunicat recent, Asociația Băncilor Germane s-a pronunțat în favoarea monedei euro digitale, văzută ca următorul pas în evoluția banilor.…
Cu câteva zile în urmă, Eurogrupul a dat publicității poziția sa legată de proiectul introducerii unei monede digitale de bancă…
România a finalizat procesul de transformare structurală, intrând pe toate sectoarele majore de înaltă productivitate. Este concluzia unui studiu Harvard care situează economia noastră printre cele mai complexe în plan global, mai exact pe locul 19 din 133 de state, Franța fiind pe locul 18, de exemplu
În ultimii ani, monedele digitale de bancă centrală (CBDC) au devenit un subiect important de discuție la nivel internațional, fapt demonstrat, printre altele, de emiterea de principii de politică publică în legătură cu acestea de către Grupul celor 7. O trecere în revistă a principiilor respective, prezentate mai jos, se poate dovedi utilă pentru cititori, prin clarificări conceptuale și identificarea de argumente ce demonstrează falsitatea unor teze susținute în spațiul public în privința CBDC
A 27-a reuniune Conference of the Parties (COP27) dedicată abordării riscurilor climatice a avut loc în perioada 6 noiembrie – 17 noiembrie 2022 la Sharm El-Sheikh (Egipt) într-un context marcat de reverberațiile agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, a reconfigurării fluxurilor comerciale globale și inflației înalte pe plan mondial.
Fiecare criză din ultimii cincisprezece ani a fost urmată de o creștere a datoriilor totale (publice și private), în încercarea de a stimula creșterea economică și de a păstra neștirbit nivelul de trai. Astfel, datoria globală totală a ajuns, la sfârșitul anului 2020, la 256% din PIB-ul mondial (din care datoria publică – 99% din PIB-ul mondial, iar datoria privată – 157% din PIB-ul global). A se compara acest nivel cu nivelul de 195% din PIB atins în anul 2007 (înaintea crizei financiare) și cu nivelul de 227% din PIB atins în anul 2019 (înaintea crizei COVID). Întrebarea firească este „cum vor fi plătite datoriile uriașe acumulate până în prezent?”
În ultima perioadă se constată o intensificare a luărilor de poziție ale unor comentatori autohtoni față de moneda digitală de bancă centrală, inclusiv în varianta sa de euro digital. În general, opiniile exprimate conțin multe deformări ale realității faptice, după cum vom încerca să arătăm în continuare
Chiar dacă politicile monetare vor fi întărite masiv, inflația nu se va reduce relativ rapid și sustenabil la nivelurile dorite până când anticipațiile fiscale nu vor fi stabilizate. Această din urmă condiție nu va putea fi îndeplinită ușor, mai ales în zona euro. Iar atât timp cât această condiție nu este îndeplinită, problema unei inflații relativ înalte va rămâne, orice ar face băncile centrale
Statele care au „pendulat” brusc cu dobânzile în jos, chiar au cochetat cu rate negative, acum se plasează “la vârf” și asta în condițiile sunt departe de a avea rezultatele așteptate, ceea ce ar putea să arate că e nevoie de alte instrumente. Chile este una dintre țările care a abordat ortodox problema și tot departe de rezolvarea ei e, sugerând că politicile monetare, oricât restrictive ar fi, nu sunt în măsură să reducă inflația.
