Începutul Secolului 21 este marcat de resurecția ideii de schimbare, după ce aceasta păruse să fie încrustată doar pe frontispiciul ultimului deceniu al secolului trecut. 1989 și mai ales 1991 au marcat, se crede, căderea ordinii globale postbelice, în varianta atomică nu a tratatelor, îndeobște însă acceptându-se semnificația de adevărată schimbare istorică

In UE competitia intre sursele diverse de energie este gandita si din perspectiva tranzitiei energetice, care urmareste eliberarea in timp de combustibili fosili, reducerea emisiilor de carbon. Logica costului/pretului marginal sta la baza design-ului pietei comune a energiei. Miscarea preturilor pe piata ar trebui sa incurajeze investitii in surse nepoluante de energie.

Avem plăcerea să vă anunțăm că, începând cu data de 22.08.2022, cartea domnului prof. univ. dr. Florin Georgescu, Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, „Capitalism si capitalisti fara capital in Romania (2021)” 

Retragerea treptată a stimulilor monetari și normalizarea politicii monetare a Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a lupta împotriva inflației sunt de natură să ducă la o fragmentare a piețelor financiare din zona euro. Pentru a contracara acest proces și a preveni o nouă criză a datoriilor suverane în jurisdicția sa, BCE dispune de mai multe instrumente, acestea formând o apărare structurată în adâncime, pe aliniamente succesive. Detalii în continuare

Inflația înaltă și persistentă în numeroase țări a devenit un mare pericol și riscă să destabilizeze economii, societăți; bănci centrale și Banca Reglementelor Internaționale vorbesc de trecerea de la un regim cu inflație scăzută la persistența unei inflații înalte, care obligă la întărirea politicilor monetare pentru ca lucrurile sa nu scape de sub control. Cauzele principale sunt cunoscute: dereglare puternică în lanțuri de aprovizionare, șocul energetic, perturbații mari provocate de războiul din Ucraina. Apar două întrebări cheie: care să fie viteza de înăsprire a politicilor monetare și până unde să meargă nivelul nominal al ratelor de politică monetară. Este o discuție amplă, ce nu are răspunsuri suficient de clare, acestea depinzând de anticipațiile din piețe, praguri de toleranță în raportul (trade-off) dintre suirea ratelor de politică monetară și încetinirea economică, efecte ale diverselor șocuri, riscuri sistemice etc. 

Problema schimbării în România, în sensul impus de tendințele de pe aliniamentele modernității care dau consistență ideii de progres, nu a avut o abordare nici conjuncturală, nici sistematică. Analizele culturale, mai numeroase, au privit aproape exclusiv raporturile dintre tradiție și modernitate și au avut puțină rezonanță dincolo de unele cercuri intelectuale restrânse, aflate într-o gâlceavă pe imitația unor idei din moda timpului, adeseori minore, anecdotice sau prea personalizate.

La 1 decembrie 2021, Academia de Studii Economice din București și Banca Națională a României au semnat un protocol prin care își unesc eforturile în vederea impulsionării cercetării și performanței academice în domeniul monetar-bancar. Un obiectiv al acestui protocol este organizarea, în parteneriat, începând cu anul universitar 2022/2023, a unui program de masterat cu specializare în activitatea băncilor centrale, în cadrul Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori (FABBV). Acest masterat se numește BANCAS. El are ca scop să ofere celor interesați în aprofundarea domeniul bancar o altă perspectivă de învățare, prin aducerea sub aceeași cupolă a experienței și a cunoștințelor lectorilor din BNR cu expertiza academică a corpului profesoral din ASE, totul într-o manieră cât mai aplicată. În două cuvinte, BANCAS înseamnă BANKING APLICAT.

Piețele financiare internaționale revelează căderi puternice ale activelor kripto