Category

Articol

Category

La 1 decembrie 2021, Academia de Studii Economice din București și Banca Națională a României au semnat un protocol prin care își unesc eforturile în vederea impulsionării cercetării și performanței academice în domeniul monetar-bancar. Un obiectiv al acestui protocol este organizarea, în parteneriat, începând cu anul universitar 2022/2023, a unui program de masterat cu specializare în activitatea băncilor centrale, în cadrul Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori (FABBV). Acest masterat se numește BANCAS. El are ca scop să ofere celor interesați în aprofundarea domeniul bancar o altă perspectivă de învățare, prin aducerea sub aceeași cupolă a experienței și a cunoștințelor lectorilor din BNR cu expertiza academică a corpului profesoral din ASE, totul într-o manieră cât mai aplicată. În două cuvinte, BANCAS înseamnă BANKING APLICAT.

Perspectivele economice pentru următorii ani, în Uniunea Europeană şi în lume, s-au modificat substanțial ca urmare a pandemiei de COVID-19, de la începutul anului 2020. Răspunsul urgent şi coordonat din partea Uniunii Europene și a membrilor săi, pentru a face faţă enormelor consecinţe economice şi sociale, a inclus transformarea digitală, implicând trecerea de la analogic la digital, optimizarea proceselor de lucru, a muncii în echipă și a experienței clienților, precum și implementarea de soluții de business digitalizate și integrate care să semnaleze erorile, prin care să se poată coordona afacerea de la distanță

Cererea Rusiei ca platile pentru gazul natural pe care il livreaza statelor europene (din UE) sa fie facute in ruble este discutata in fel si chip. Nu putini s-au grabit, inclusiv in Romania, sa interpreteze solicitarea ca o incercare a Moscovei de a sprijini propria moneda prin cresterea cererii pentru rubla. Dar acest rationament este subred, fiindca tarile ce importa gaz natural, titei, sau alte materii prime, din Rusia, automat sustin cererea pentru moneda rusa. Faptul in sine, ca se fac plati pentru importuri din Rusia, sustine cererea pentru rubla. Si explicatia este simpla: importuri din Rusia fac ca pe piata monetara din Rusia sa intre valuta forte (dolari SUA, euro, lire sterline, etc) ce poate finanta importuri ale Rusiei, sau echilibra cat de cat un raport, fie el fortat, cu rubla. Numai daca s-ar sista importul de gaz natural din Rusia, pentru ca la asa ceva se refera decizia amintita, ar fi stopat sprijinul pentru rubla pe aceasta filiera

Într-un comunicat comun din data de 17 martie 2022, autoritățile europene de supraveghere financiară (EBA, ESMA și EIOPA) atrag atenția consumatorilor că multe criptoactive sunt foarte riscante și au un puternic caracter speculativ.  În opinia celor trei autorități, astfel de active nu sunt potrivite pentru cei mai mulți consumatori de retail ca investiții ori ca mijloc de plată sau schimb. Mai mult, deținătorii de criptoactive trebuie să fie pregatiți să-și piardă toți banii investiți în acestea

Identitatea Economiei Monetare ca domeniu de reflecție s-a consolidat în contextul revoluției în cogniția economică stimulată de Keynes prin fundamentarea perspectivei analitice a Macroeconomiei. De altfel, comunitatea academică activă recunoaște ideea că Economia Monetară este un capitol relevant al Macroeconomiei. De la fixarea aproape exclusivă în teritoriul tehnicilor bancare, specific perspectivei Microeconomiei, Economia Monetară a făcut saltul la nivelul rafinat intelectual al elaborării politicilor specifice sistemului, cotat deja ca având un rol determinant în crearea de valoare adăugată.

România s-a poziționat în luna februarie 2022 doar pe locul 10 între statele membre UE în ceea ce privește inflația anuală, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de 7,9% (calculată în conformitate cu metodologia europeană, pentru comparabilitate cu alte state), ne-am poziționat peste media UE (6,2%) sau media Zonei Euro (5,9%) dar mai bine decât opt state din fostul bloc estic și Belgia (9,5%). 

Clarificări ale purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu

În ultima perioadă au apărut o serie de întrebări legate de evoluțiile inflației, cursului de schimb și capacitatea statului român de a gestiona situația financiară ca urmare a tensiunii generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei. Mai jos, câteva clarificări legate de cele mai recente evoluții.

Din creșterea de 6 ori a PIB-ului României invocată la începutul articolului, un factor multiplicator de 1,47 se datorează deprecierii euro iar un alt factor multiplicator, estimat de noi la aproximativ 3, se datorează aderării la NATO și la UE. Mai rămâne un rest de circa 1,36, care probabil că reflectă mai bine creșterea fundamentală (cu circa 36 la sută) în acești 21 de ani