Opinii BNR
Articol

Evoluția pandemiei: lecții de la primul val

De 13 Min timp de citire

Guvernele din lumea întreagă au fost nevoite să facă o alegere dificilă în anul 2020: închiderea economiei prin lockdown sau pierderi mari de vieți omenești. La debutul pandemiei, guvernele au adoptat o soluție care a avut două caracteristici: (i) a sacrificat economia și (ii) nu a conținut o garanție că odată ce va fi epuizată nu va duce la necesitatea unei noi intervenții.

Este evident acum, în lumina experienței, că societatea are nevoie de o soluție care, în timp ce țintește la un rezultat similar referitor la reducerea ratelor de infectare, țintește în același timp și la minimizarea costurilor economice. Referitor la acest din urmă aspect, este necesar ca soluția adoptată să nu conțină elemente ce ar putea face necesară o nouă intervenție o dată ce soluția este complet implementată (epuizată).

Trebuie spus totuși că, în ciuda neajunsului menționat referitor la economie, în fața unui inamic aproape necunoscut, lockdownurile generalizate au avut un mare beneficiu: au câștigat timp pentru ca medicii și oamenii de știință să înțeleagă și să conceapă proceduri și recomandări de sănătate publică, menite să contribuie la încetinirea răspândirii virusului.

Noile achiziții în termeni de proceduri și recomandări au permis aplicarea de măsuri țintite ale autorităților. De exemplu, redeschiderea activității unor sectoare, chiar dacă pe scară limitată, nu ar fi fost posibilă fără înțelegerea protecției care rezultă din combinarea unor măsuri precum păstrarea distanței fizice, purtarea măștii si igiena mâinilor. Eficiența purtării măștii, azi un gest banal, a fost contestată la început de către unele autorități sau de unele grupuri din societate.

La nivel global, planificat sau nu, ne îndreptam către un tip de soluție care își propune concomitent costuri economice reduse și scăderea ratei de infectare. Dacă măsurile concrete adoptate de autorități vor fi coerente cu această abordare, o altă intervenție nu va mai fi necesară, având în vedere și contextul favorabil produs de iminenta distribuție a unor vaccinuri.

 

Evoluția mobilității și activitatea economică

 

Concluziile a două rapoarte FMI (WEO[1] și REO) care analizează rezultatele lockdown-urilor generalizate din primăvara lui 2020, subliniază faptul că beneficiile economice ale unei redeschideri rapide și timpurii, nu sunt semnificative, dacă riscurile la adresa sănătății oamenilor persistă. Guvernele ar trebui să nu retragă prematur politicile de susținere economică și să continue cheltuielile pentru schemele de securitate socială. De asemenea, factorii de decizie politică ar trebui să exploreze măsuri cu costuri mai reduse decât un lockdown și care pot limita infectările, precum extinderea testărilor, telemunca, încurajarea respectării măsurilor de igienă și a purtării măștilor.

După ce a fost ridicată starea de urgență în 15 mai 2020, mobilitatea a înregistrat o tendință de creștere în România[2] (Figura 1), fiind un precursor al reluării activității economice. Deși a crescut, mobilitatea a rămas totuși sub valorile pre-pandemie. În patru din cele șase sectoare analizate, și anume în sectoarele Magazine și Recreere, Băcănii și farmacii, Stații de transport public și Locuri de muncă. Doar sectorul Parcuri a înregistrat o creștere a mobilității peste nivelurile pre pandemie, explicată prin faptul că relaxarea restricțiilor s-a suprapus cu încălzirea vremii. În fine, așa cum este de așteptat, ca urmare a reluării activităților cotidiene, sectorul Rezidențial (reședință/domiciliu) a înregistrat o scădere a mobilității, după ce a atins valori foarte ridicate în timpul stării de urgență, indicând rămânerea oamenilor în locuințe.

Unul dintre factorii pentru care Mobilitatea nu a revenit în mod consistent la nivelul pre-pandemie, nici atunci când restricțiile au fost aproape complet înlăturate, a fost telemunca, adică practica de a munci de acasă, facilitată de reglementările nou adoptate . Totuși, începând cu sfârșitul lunii octombrie 2020 se poate observa scăderea mobilității, deși trendul are o pantă mai mică dacă facem comparația cu perioada stării de urgență instituită în martie, având în vedere absența unui lockdown sever.

 

 

01unu

 

Evoluția mobilității în România. Sursa: Oxford Martin School, Oxford/Global Change Data Lab

 

Intr-un studiu recent în care s-au analizat strategiile de ridicare a restricțiilor în 22 de state europene, Franks et al. (2020) arată că mobilitatea este un bun proxy pentru activitatea economică, în linie cu alte cercetări referitoare la corelația dintre mobilitate și activitatea economică[3]. Sampi și Jooste (2020) arată că Indicele de Mobilitate construit de Google este un bun precursor (predictor) pentru nivelul producției industriale.

Corelația dintre indicele de mobilitate și activitatea economică ar putea fi afectată de faptul că sectoarele afectate de scăderea mobilității, de exemplu cel al Magazinelor, pot înregistra încasări chiar și în absența clienților în magazinele fizice, dacă își mută activitatea în online (un anume efect de substituție). Însă influența acestui efect rămâne limitată atât timp cât multe activități din diverse sectoare nu pot fi desfășurate online, necesitând redeschiderea fizică activității.

Franks et al. (2020) au arătat că o schimbare de o unitate in indicatorul redeschidere[4] este asociată în medie cu o creștere a mobilității între 1 și 1,5 pp. Efectul se diminuează cu timpul dar rămâne semnificativ din punct de vedere statistic pentru aproape două săptămâni. Astfel, o deschidere bruscă a tuturor celor 6 sectoare va crește mobilitatea în decursul unei săptămâni cu aproape 20%. Însă creșterea mobilității vine cu prețul infectărilor. În medie, o relaxare a restricțiilor cu o unitate duce la creșterea numărului de noi cazuri cu 7-10% în trei săptămâni (Franks, 2020, p 2,3).

Așa cum se poate observa în Figura 1, în medie în statele europene industria a fost primul sector deschis, urmata de alte sectoare în faza a doua, precum retailul și serviciile. Școlile și turismul s-au redeschis în ultimele faze, deși în unele state școlile s-au redeschis mai devreme. La 30 iunie 2020, România ridicase 33% din restricții, la polul opus aflându-se Franța care ridicase 66% din restricțiile impuse în starea de urgență.

 

02due

 

Temporizarea redeschiderii pe sectoare.Sursa: Franks et al. 2020

 

Pregătirea redeschiderii 

 

Momentul relaxării restricțiilor trebuie foarte bine gândit. Dacă relaxările se operează atunci când ratele de infectare sunt în creștere, sau dacă sunt operate brusc, fără să existe o eșalonare a acestora în timp, atunci numărul de infectări ulterioare va fi mai mare. O redeschidere de două ori mai rapidă (raportat la orice nivel) va duce la o creștere mai mult decât proporțională a cazurilor noi. Efectul asupra mobilității rămâne același, indiferent de ritmul relaxării, dar efectele sunt diferite în temeni de noi infectări (Franks, 2020).

În toate statele analizate, ridicarea restricțiilor a fost însoțită de măsuri și comportamente complementare.

 

 

03trei

 

Măsuri complementare redeschiderilor. Sursa: Franks et all.

 

Cel mai des se utilizează masca pentru a se acoperi gura și nasul și distanțarea fizică. De asemenea, mai mult de jumătate din statele europene au crescut capacitatea de testare și au lansat aplicații de urmărire a contacților.

Glaser et al. (2020) au arătat că acțiunile guvernelor au efecte directe (restricțiile îi împiedică pe oameni să iasă din case), dar și indirecte (ridicarea reglementărilor semnalizează că activitatea este sigură). Intr-un studiu publicat în august 2020, Glaser și colaboratorii au creat un model de învățare din dereglementare care arată că, în SUA, ridicarea restricțiilor referitoare la vizitele la restaurant au avut acest efect indirect de semnalizare a faptului că activitatea în sine este una sigură, ceea ce în unele state a condus la creșterea ratei de infectare. Autorii studiului au observat și un răspuns asimetric față de impunerea restricției. Astfel, impactul eliminării restricției a fost mai puternic decât cel al impunerii ei.

Majoritatea economiilor europene au urmat o relaxare etapizată, iar unele strategii de redeschidere a economiilor după primul lockdown au fost asociate cu un risc de reinfectare mai scăzut. Pe lângă măsurile luate, Guvernele ar trebui să țină cont că fără o bună informare a cetățenilor, impactul acestora va rămâne sub nivelul potențial. De asemenea, având în vedere efectul indirect de semnalizare al măsurilor guvernamentale, comunicarea măsurilor de relaxare deține un rol esențial.

Restricțiile trebuie ridicate doar atunci când există implementate metode de monitorizare eficientă a infecțiilor și testare extinsă. Nu în ultimul rând, trebuie încurajate comportamentele constructive și responsabile ale oamenilor, cum ar fi autoizolarea la cele mai mici semne de boală, purtatul măștii, spălatul pe mâini, păstrarea distanței fizice.

 

Al doilea val al pandemiei și severitatea măsurilor

 

Lockdownul generalizat, ca în primăvara lui 2020 a provocat scădere economică la nivel global. În România, PIB-ul s-a contractat cu 10.3% în T2 2020 comparativ cu T2 2019. FMI[5] prognozează pentru România o contracție a PIB de 4.8% în 2020, urmată de creșteri de 4.6% în 2021 și 3.9% în 2022. Datele provizorii arată că scăderea PIB pe primele trei trimestre din 2020 comparativ cu primele trei trimestre din 2019 a fost de 5,1 la sută.

Guvernele din întreaga lume se confruntă acum cu al doilea val al pandemiei. Atât timp cât măsurile vor fi luate țintit, șansele de a reduce impactul negativ asupra economiei este unul real. Avem avantajul experienței de această data, spre deosebire de primavara lui 2020. Știrile despre un vaccin sunt pozitive și induc optimism, atât de necesar pentru a face față unei ierni pline de provocări în special pentru sistemul de sănătate. De asemenea, sectoarele care au fost afectate puternic de pandemie în primul val, au deja procedurile de lucru în funcțiune încă din primăvară și pot fi reactivate dacă situația o va impune.

Indicele de severitate a restricțiilor guvernamentale arată o înăsprire a măsurilor față de lunile de vară începând cu luna octombrie 2020 în majoritatea țărilor analizate. Indicatorul prezintă însă la acest moment valori mai mici comparativ cu luna martie 2020 în majoritatea statelor.

 

04patru

 

Indicele de severitate a restricțiilor guvernamentale la 1 decembrie2020. Sursa: Blavatnik School of Government, Oxford

 

Chiar și așa, restricțiile impuse fac ca sprijinul guvernamental pentru economie să fie încă necesar. Și la nivel European au fost luate o serie de măsuri de sprijin economic pentru ca statele membre să își poată proteja cetățenii și atenua consecințele socioeconomice negative ale pandemiei. În același timp, Guvernele încearcă să producă efecte pe termen lung prin sprijinul economic pe care îl acordă marilor companii. De exemplu, guvernul francez a condiționat bailout-ul Airbus de obligații de mediu iar Franța, Danemarca și Polonia au refuzat să sprijine firme înregistrate în paradisuri fiscale.

În România, Indicatorul de Încredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania în luna septembrie 2020 a crescut cu 1 punct fata de luna anterioară, dar este în scădere cu 13,2 puncte fata de septembrie 2019. Evoluția s-a datorat componentei de condiții curente a Indicatorului. Astfel, Indicatorul condițiilor curente a crescut, fata de luna anterioară, cu 10,5 puncte, iar față de septembrie 2019 se înregistrează o scădere cu 32,3 puncte.

Și indicatorul Anticipații a crescut în luna august cu 3,8 puncte pana la valoarea de 35 de puncte. Comparativ cu aceeași luna a anului 2019, Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 3,7 puncte. De asemenea, analiștii financiari anticipează că impactul economic al coronavirusului se va resimți puternic pana in trimestrul III al anului 2021. 56% dintre participanți consideră că telemunca se va permanentiza, ceea ce va avea un impact negativ de câțiva ani asupra pieței de închiriere a spațiilor de birouri în timp ce va conduce spre creșterea cererii de proprietăți rezidențiale.

De asemenea, din datele Băncii Central Europene se observă un impact redus al nivelului de stres financiar sistemic (date disponibile până în septembrie 2020), după vârful înregistrat în primăvară.

 

05cinci

 

 Indicatorul nivelului de stres financiar (CLIFS) Romania, date disponibile pana la 31.10.2020. Sursa: ECB

 

Noile restricții impuse la nivel mondial par să încetinească pentru moment revenirea economică. Al doilea val al pandemiei va testa capacitățile guvernelor de a face față presiunilor sanitare și economice. Indicele activității în timp real al The Economist, care pleacă de la datele de mobilitate ale Google, arată că revenirea economică a SUA s-a oprit ca urmare a creșterii ratei de infectare. Europa, cu un număr mai ridicat de infecții, urmează aceeași traiectorie descendentă. Efectele așteptate nu sunt însă la magnitudinea celor din primăvară însă vor fi dureroase pentru sectoarele care vor fi afectate direct.

Incertitudinea va rămâne ridicată în lume, iar refacerea încrederii este esențială pentru parcursul economiei. Deși există semne îmbucurătoare și vești importante referitoare la o viitoare accesibilitate generală a vaccinurilor, s-a observat încă din primul val că măsurile restrictive au avut impact direct asupra economiei. Astfel, Guvernele din întreaga lume vor încerca să evite lockdownurile generalizate (sau vor introduce restricții generale pe perioade scurte) și să reducă în același timp rata de infectare prin măsuri complementare și restricții țintite.

Traiectoria pandemiei în țara noastră va fi influențată de răspunsul ferm al autorităților la focare dar și de conduita și simțul de responsabilitate ale cetățenilor. O mai mare mobilitate a indivizilor adică evitarea lockdownului generalizat pe perioade lungi, asociată cu responsabilitate individuală și măsuri complementare de igienă și distanțare fizică vor contribui la o recuperare mai facilă a creșterii economice în anii următori și la menținerea sub control a crizei sanitare.

 

Bibliografie

  • Glaeser, Edward L, Ginger Zhe Jin, Benjamin T Leyden, and Michael Luca, 2020, “Learning from Deregulation: The Asymmetric Impact of Lockdown and Reopening on Risky Behavior During COVID-19,” NBER Working Paper disponibil la: https://www.nber.org/papers/w27650
  • Max Roser, Hannah Ritchie, Esteban Ortiz-Ospina and Joe Hasell (2020) – “Coronavirus Pandemic (COVID-19)”. Published online at OurWorldInData.org. Disponibil la https://ourworldindata.org/coronavirus

 

[1] World Economic Outlook și Regional Economic Outlook

[2] Conform datelor despre mobilitate oferite de către Google. Mobilitatea este un indicator calculat de Google pe baza datelor transmise de terminalele mobile ale utilizatorilor care au activată setarea Location Histroy. Rapoartele de mobilitate arată trenduri în mișcarea indivizilor în regiuni și sectoare. Google măsoară în fiecare zi vizitele terminalelor mobile și durata acestora în 6 sectoare sau locații (Rezidențial, Băcănii și Farmacii, Parcuri, Stații de transport, Locuri de muncă, Retail/Magazine și Recreere etc) și compară aceste date cu o imagine benchmark construită înaintea pandemiei pe baza aceleiași metodologii de culegere a datelor pe care Google o folosește și acum.

[3] În studiile parcurse, care utilizează datele de mobilitate Google pentru a predicționa activitatea economică, datele referitoare la cele 6 sectoare sunt comprimate într-un singur indicator, pentru ușurința în calcul.

[4] Intensitatea redeschiderii se referă la schimbarea statutului unui sector. Codurile folosite sunt Deschis, Deschis cu restricții, Deschis parțial si Închis.

[5] World Economic Outlook publicat in Octombrie 2020

Author

Consultant strategie, Cancelaria BNR

Related Posts

Scrie un comentariu