În mass media din România a fost preluată în urmă cu câteva zile o opinie a unui avocat și, în același timp, profesor universitar de drept comercial, conform căreia Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat că dobânzile din contractele de credit trebuie plafonate la nivelul celor obișnuite, hotărâre ce ar trebui cunoscută de anumiți legiuitori autohtoni care dezbat legea plafonării costurilor creditelor bancare.Opinia exprimată nu reflectă corect decizia judecătorilor europeni, e ilogică pe alocuri și e de natură să dea naștere la confuzii, după cum voi explica în continuare. Hotărârea CJUE se referă la validitatea doctrinei Tribunalului Suprem din Spania în privința caracterului abuziv al dobânzilor moratorii (penalizatoare) și nu are nicio legatură cu vreun regim de plafonare a dobânzilor obișnuite stabilite prin contractele de împrumut.

Acum zece ani, în octombrie 2008, se prăbuşea Lehman Brothers. O bancă americană dintre acelea despre care se afirma că… sunt prea mari ca să cadă. Criza ameninţa să lovească întreaga planetă.

Recent în spațiul virtual a fost lansată o opinie ce susține că Banca Națională a României ar trebui să stea la distanță de atribuția de supraveghere a băncilor, care ar trebui să revină unei instituții distincte și realmente independente de deținătorii puterii economice, asa cum este în Marea Britanie. Trimiterea la modelul britanic este însă greșită, întrucât în acest stat entitatea responsabilă cu supravegherea prudențială a instituțiilor de credit este banca centrală (Banca Angliei), prin substructuri ale sale. Detalii legate de acest subiect, precum și față de alte afirmații eronate ce privesc cadrul britanic privind protecția consumatorilor și concurența sunt prezentate în continuare

Unde ne aflam la un deceniu de la prabusirea bancii de investitii Lehman Brothers si incotro ne indreptam? Voi incerca sa exprim cateva ganduri intr-un stil telegrafic, cu riscul ca formularile sa fie vazute drept “teze”. Dar exista fapte si argumente ce sustin gandurile de mai jos. Ma voi referi la tendinte in economia globala, starea sistemelor financiare, la ce afecteaza credibilitatea politicilor si unele trasaturi ale economiei romanesti.

Cine citeste documente ale BNR, inclusiv minutele sedintelor de politica monetara, constata referiri la gestionarea lichiditatii. Aceasta din urma este parte din modul in care o banca centrala isi formuleaza si aplica politica monetara. Sunt opinii care fac legatura intre injectii de lichiditate ale bancii centrale si mersul inflatiei in ultimii ani la noi sugerandu-se legaturi cvasimecanice. Sunt si opinii care reproseaza BNR ca lasat rate de dobanda pe piata monetara (inter-bancara) sa ajunga la peste 3%, cat sunt in prezent. Merita de aceea sa evidentiem aspecte privind relatia intre cantitatea de moneda de baza (emisa de banca centrala) si conditiile monetare in economie, dinamica inflatiei, echilibrele externe si conduita BNR.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)  a decis, în urmă cu câteva zile, că directiva 93/13/CE nu se aplică practicilor de cesiune sau cumpărare de credite, nici dispozițiilor legale naționale care reglementează transmiterea creditelor și substituirea cedentului de către cesionar în procedurile în curs.  Hotărârea are la bază cereri de decizie preliminară formulate de o instanță spaniolă, ca urmare a îndoielilor legate de sfera de aplicare a retractului litigios și a eficacității sale ca instrument de protecție a consumatorilor.  Detalii în continuare.